Unde este azi păcat?

Mai există azi în lumea asta păcat?
Desigur! Atâta niciodată n-a existat
Numai că lumea azi, l-a azi reformulat
Crezând că prin aceasta la diminuat.

Lumea-i spune în tot felul, numai păcat nu
Deosebire de gândire de la un om la un altul
Îi spune greșeală, glumă sau distracție ușoară
Fapte nevinovate ce nu merită luate-n seamă.

Ii spune imoralitate, că este mai modern
Lipsă de etică, alunecări cu caracter monden
Unii oameni-s așa de destrăbălați și stricați
Și totuși de păcate nu se simt vinovați.

Dacă îndrăznești să acuzi pe cineva de păcat
Există riscul de a fi aspru acuzat și judecat
De cei au frâiele asupra oamenilor în toate
Ce-ar trebui să fie, exemple de moralitate.

Mulțimi de păcătoși, ajunși în funcții înalte
Prin influențele avute își susțin a lor păcate
Luptându-se să-și legalizeze păcatele murdare
Ca să le poată face fără rețineri și acuzare.

Să fie acceptate de oameni ca fiind normale
Că păcatele Sodomiei n-ar fi chiar așa fatale
Să acceptăm orgiile lor, suntem îndemnați noi
Că sunt doar numai satisfacerea unor nevoi.

Păcate sau făcut de cănd oamenii există
Corupție, curvie, crimă, minciună și mită
Sau făcut înainte păcate, din pofte necontrolate
Dar niciodată n-au fost așa de reformulate.

Nu doar lumea păcătoasă putem să învinuim
Ci și în biserici păcatele adesea le întâlnim
De la unii ce ne învață să ne ferim de păcat
Pană la cel ce nu se simte de cuget mustrat.

Răutatea, ura, invidia, mândria și alte păcate
Le simțim ades, în lumea creștină practicate
Vorbire de rău, pizmă, bârfe și înșelăciuni
Sunt atât de practicate și printre creștinii.

Aceste păcate au fost condamnate rău
De Dumnezeu în vechime la poporul Său
Făcute de la Împărat pană la omul de rând.
Făcute și azi, dar mai abitir, cu lăcomie și jind.

In lume, valorile creștine nu mai sunt apreciate
Pe motiv că ar fi învechite și total demodate
Valori ce nu condamnă păcatul sunt căutate
În religii mai indulgente și mai tolerante.

Domnul pentru veci, I-a spus păcatului, păcat
Și azi tot păcat e, chiar dacă este reformulat
Poate lumea să-l numească cum îi cade bine
Căci păcatul tot păcat, pentru veci rămâne.

In fel și fel de sinonime lumea-l exprimă
Numai să nu mai simtă-a păcatului vină
Chiar dacă nu folosesc a Bibliei exprimare
Felul lor de-a trăii oricum cere condamnare.

Biblia ne învață că păcatul trebuie mărturisit
Indiferent cum lumii sună mai bine la vorbit
David fericește pe cel cu păcatul acoperit
Căci de păcatul iertat, nu va mai fi învinuit.

Păcatul făcut, este întâi împotriva Domnului
Chiar dacă e adresat semenilor și nu direct Lui
Biblia numește păcatul, păcat în sensul ce-l are
Și noi să-l numim așa, să nu-i dăm altă exprimare.

Oamenii în lume sau înmulțit cu anii, mult
Și păcatul fără Rușine și reținere este făcut
Când se înmulțesc cei răi se înmulțesc și răutățile
Păcatul este rușinea oamenilor din toate națiunile.

Domnul n-a spus despre păcat, că-i mic sau mare
Toate-s păcate și la moarte duc pe fiecare
Domnul, nu pentru greșeli, diferențe și culturi
Ci pentru păcate grele de care, cu toții ne-am mânjit.

Păcatul și azi ne ascunde a Domnului față
Când e săvârșit fără rețineri, cu față nerușinată
Pune între El și noi un înalt zid de despărțire
Și zidul nu e dărâmat dacă nu-i mărturisire.

Păcatul are multe forme de manifestare
După slăbiciunea pe care omul o are
In multe feluri vin prilejurile de păcătuire
Prin fapte, prin vorbire cât și prin gândire

Cei ce trăiesc în destrăbălare și dezmăț
Sunt păcătoși notorii ce iertări nu-i pun preț
Domul a spus: că atunci când iarăși va veni
Lumea de păcat și fărădelege o va dovedi.

Pentru iertarea păcatelor, se cere pocăință
Să nu mai fie făcute și cele făcute cer căință
Să nu diminuăm păcatul sub tot felul de nume
Că nu-i anihilăm gravitatea, orișicum i-am spune.

Păcatul duce la moarte omule, pe oricine
Care de păcat nu se lasă și n-are Rușine
La moarte ne poate duce oricare păcat
Pe care din viața noastră nu l-am lăsat.

Lumea păcătuiește într-una și săvârșește rău
Și păcatul o privează de slava lui Dumnezeu.
Dar ferice a fost și este și astăzi de omul
Căruia nu-i ține în seamă păcatele Domnul.

Să nu ne facem părtași la ale altora păcate
Căci vom fi condamnați și părtași la moarte.
Diavolul ne înfășoară în păcat așa de lesne
Prin pofte neîmplinite și nestăpânite ne cerne.

Dacă spunem: nu suntem vinovați de păcate
Suntem mincinoși și de iertare nu avem parte
Diavolul ne îndeamnă așa prin duh mincinos
Că așa rămânem ai lui și nu ai Lui Hristos.

Noi să nu ne lăsăm de diavolul convinși
Căci păcătuind nu vom fi la vedere expuși
Asta până păcatul e făcut, apoi bate din tobă
Și pe urmă cu toții află, așa din vorbă-n vorbă.

Domnul să ne dea înțelepciune la fiecare
Să nu mai facem păcat, indiferent de care
Nici pe acele de Pavel în epistole amintite
Și nici pe altele, de diavolul lumii pregătite.

Ca niște adevărați creștini, curați să ne păstrăm
Păcatul să nu-l reformulăm, încercând să-l diminuăm
Să urmăm cu sfințenie Învățăturile nouă lăsate
Indiferent de reformulări, păcatul duce la moarte.