Unde-aş mai găsi, o, Doamne

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, fericire şi cântare,
Ca în Casa Ta deschisă pentru binecuvântare,
Când în clipa rugăciunii, vii să ne atingi duios,
Să ne-arăţi că printre lacrimi cerul e mai luminos ?

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, bucurii ca ale Tale
Ca atunci când eşti cu Tunna şi-o călăuzeşti pe cale,
Ca atunci când ne ridică mâna Ta de prin noroi,
Ca atunci când eşti la masă şi frângi Pâinea pentru noi ?

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, dragoste aşa duioasă
Ca-n îmbrăţişarea dată celui ce se-ntoarce-acasă ?
Când ne vezi în haine rupte şi cu lacrimi pe obraz,
Când ne ieşi pe drum 'nainte şi ne cazi peste grumaz ?

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, mângâiere ca la Tine
Când lumina bucuriei şterge norul cu suspine ?
Unde mai sunt diamante cu sclipire de cleştar,
Ca-n îmbrăţişarea dulce a iubirilor cu har ?

Unde-aş mai găsi, o, Doamne, o odihnă şi o pace
Ca atunci când într-o clipă cortu-acesta se desface,
Şi-n Grădina Fericirii Tu ne spui un bun venit,
Când ne umpli cu uimirea slavei ce ne-ai pregătit ?