Un Tata

Într-o vreme îndepărtată
Când nu era pământ, nici ceruri
Nu era decât, Cuvântul unui Tată
Ce îi din veci, şi o să fie pururi,

Luând tărână-n mână, acest Tată
Cu dragoste o fiinţă a creat
O frumoasă şi curată nestemată
Un fiu cu chip strălucitor de împărat,

E bucurie-n cer şi pe pământ
Pentru cel ce creaţia a încununat
Căci a primit un duh şi poartă Chipul Sfânt
Al Celui ce e veşnic viu şi adevărat,

Iar Tatăl, cu o dragoste nespusă
Asupra lui veghea mereu
Îl hrănea din mâna Lui ascunsă
Şi-l îmbrăca cu slava Sa de Dumnezeu,

Şi astfel zilele treceau
Iar fiul a crescut frumos şi mare
Dar lucruri noi, în fire-l cercetau
Şi chipul său a luat, o altă-nfăţişare,

Mereu o voce-n inimă--i şoptea
Să iasă afară-n lume să primească
Bogăţii şi tot ce el va vrea
Chiar şi o grea cunună-mpărătească,

Şi astfel, într-o noapte-ntunecoasă
Ființa dragă ce-a creat
A strâns tot, şi a ieşit tăcut din casă
A ieşit pe poartă, şi-a plecat,

Nu ia păsat de Acel ce ia dat viaţă
De Acel Bătrân ce la privit cu dor
Până ce urma-i sa pierdut în ceaţă
Pierdută acolo, în valea cananiţilor,

Şi iată-l, e ajuns pe culmea lumii
Sunt toate aşa, cum i sau zis
E plin de prieteni, aur, faimă, bogății
Şi de plăceri de nedescris,

E chiar şi un rege-ncoronat
E la loc de cinste, şi de toţi slăvit
Dar, nu-i decât un rege rău şi desfrânat
Un rege ce de pe cale a rătăcit,

Dar vine o zi din depărtare
Şi aude-n treacăt un cuvânt
De atunci mâncarea, parcă gust nu are
Mereu cuvântul "Tată" îi răsună-n gând,

Îşi dă seama cât e de sărac
Şi că tot ce are, e nimic
Ce bună ar fi, o rădăcină de copac
Din grădina unde-i verde veşnic,

"Tatăl", acest izvor de bunătate
Mãreţ si Sfânt, un Tată viu şi adevărat
Pentru un fiu, El le-a creat pe toate
Şi la loc de cinste, lângă El la aşezat,

La purtat pe braţul Său cel tare
Şi-atât de mult Preabunul Tată la iubit
Căci pentru el, şi pentru a sa răscumpărare
Însuşi Creatorul s-a jertfit,

Privind în sus, spre sfântul Tată
Parcă îl aude, cum îl strigă înapoi
Cum încă aşteaptă, cu mâna întinsă-n poartă
Să-l ia cu El în veşnicie, în viața de apoi,

Dacă în lumea mincinoasă
Mai rătăceşti tu, sau poate eu. .
Haide-ţi să ne întoarcem înapoi acasă
La Tatal nostru Dumnezeu.