Un strigăt de război

"În adevăr, zadarnic se așteaptă mântuire de la dealuri și de la mulțimea munților; în adevăr, în Domnul, Dumnezeul nostru, este mântuirea lui Israel." (Ieremia 3:23)

Zadarnic se aşteaptã salvare de la dealuri
Şi de la munţii falnici, o mânã de-ajutor...
În mâna Lui e sceptrul, la El e mântuirea
Şi anii vieţii tale, iubit ascultãtor!

Ascultã! ... Nu se-aude un zgomot de copite
Venind din depãrtare, pe-o aripã de vânt?
Mâncând, lovind şi-n urmã... strivind ce mai rãmâne,
Oşteni fãrã de milã, legaţi cu jurãmânt.

Vai celui ce pândeşte şi pregãteşte groapa,
Când îţi vorbeşte dulce, sã nu îl crezi deloc!
El strânge crengi uscate în jurul casei tale,
Cu-o mânã te salutã, cu alta le dã foc!

Îţi face semn cu ochiul, uşor şi-nchide pleoapa,
Da-n clipa urmãtoare ajungi în mâna lui,
Te lasã fãrã pâine, îţi otrãveşte apa,
Şi-ţi spune mişeleşte cu el sã nu te pui.

De ce renunţi la luptã, de ce priveşti duşmanul
Cum vine, umple ţara şi-ţi lasã teascul gol?
Te scuipã, scoate limba, te-ameninţã, rânjeşte
Şi-ntreaga lui fiinţã miroase a alcool...

Ridicã-te-n picioare şi pregãteşte-ţi scutul,
Şi sabia-ţi încinge, nu sta nepãsãtor!
Pe cap aşeazã-ţi coiful şi platoşa pe umeri,
Cãci Madian se-ntoarce la anul viitor!

Ia-ţi sfânta armãturã, îmbracã-te-n putere,
Ia trâmbiţa, ulciorul şi câţiva oşteni;
Pentru-a avea izbândã, pentru-a zdrobi duşmanul,
Ia-ţi tot ce ai nevoie, cum scrie-n Efeseni.

Sau stai în mijlocire pentru a ta oştire,
Având mereu cu tine pe Hur şi pe Aron,
Încrezãtor în Domnul ce-aduce izbãvire,
În Duhul Sãu şi-n mâna strãpunsã de piron!

Cãci nu avem de furcã cu semeni dintre oameni
Vrãşmaşii noştri iatã, sunt duhuri din Şeol!
Apucã cheia minţii, rãstãlmãcesc Cuvântul,
Aprind chiar roata vieţii, stârnind grozav pârjol! ...

Prea mulţi sunt ce renunţã 'nainte de-a începe,
Prea mulţi aruncã arma şi-şi vârã capu-n jug;
Fac pace cu duşmanul şi-n tabãra cealaltã
Se-nscriu copii de trupã şi inamici ajung.

Sunt fraţi ce şchiopãteazã de ambele picioare;
De tine au nevoie. Vrei sã-i ajuţi? Nu vrei?
În casa lor sunt certuri şi-o stare-apãsãtoare,
Ei gem fãrã putere: gândeşte-te la ei!

Nu mai lãsa-n robie copii, pãrinţi, neveste,
Deci fii stãpân de-acuma peste avutul tãu!
Nu socoti-ndrãzneţe cuvintele aceste
Ci fii viteaz şi vrednic: cu tine-i Dumnezeu!

Duşmanul se aşeazã în carul sãu de luptã!
Şi în urechi îmi sunã un strigãt de rãzboi...
Dar dacã dãm iar vina pe slaba mânã ruptã,
Ne va ucide fraţii şi fi-va vai de noi! ...