Ultimul apel

Ultimul apel

Din colbul vremilor uitate cu chip sfielnic si tăcut
Coboară-n lumea noastră eroii din trecut
Cei ce-au făcut din Dumnezeu suprema bucurie
Si ţinta căutării-n a lor călătorie.

În marea pleiadă ce-a străbătut norii
Îl văd pe-Avraam cu-ai săi urmasă ce-s ca nisipul mării.
Apoi coboară Moise cu faţa strălucind
Si Ezra si Neemia cu corurile cîntînd.

Pe Aron si Hur îi întîlnesc printre cei din mulţime.
Pe Iosua ,fiul lui Nun.Caleb al lui Iefune.
Pe Samuel proorocul iubit de Adonai,
Măreţul rege David cu chip frumos,bălai.

Tăcut si-ngîndurat vine să-si ia sîmbria
Cel ce a plîns prea mult-proorocul Ieremia.
Dinspre un cîmp cu oase aleargă cu mult zel
Vizionarul,omul,profetul Ezechiel.

Cel ce-a văzut pe Isus bătut si judecat
Cu sapte secole-nainte să se fi întîmplat.
L-a văzut si pe Domnul si-a biruit văpaia.
I-aici în primul rînd.Numele lui: Isaia.

Coboară soarele spre-apus si într-o tentă mov
Tocmai din ţara Uţ apare-acum si Iov.
Monument al răbdării,exemplu-al suferinţei
I-aici la întîlnirea eroilor credinţei.

Si Daniel tălmăcitorul din morţi s-a ridicat.
Lîngă el sint trei tineri ce moarte-au înfruntat.
Văd mii de feţe strălucind.Văzduhul tot e-n sărbătoare.
Asa ceva eu n-am văzut în nici o adunare.

Nedumerit privesc în juru-mi.E mare bucuria.
O voce-mi spune si-nţeleg:
A-nceput vesnicia.
Amin.
11septembrie2011 Gabriel Munteanu-Botosani.