Tu, Stâncă

Tu,Stâncă de apă vie,
Tu,Aripi de vultur,
Mi-ai dat viaţă şi mie,
Mă porţi pe un nor.

Tu, Comoara inimii mele,
Tu, Creator în lut,
Ai dat speranţă vieţii mele,
Nu mai sunt lipsit şi slut.

Eu n-am meritat nimic,
Eu sunt firul de praf,
În Ochii Tăi atât de mic,
Am umblat gol şi sărac.

N-am avut cunoştinţa
Vieţii din belşug,
Dar ai venit, Tu, Soare,
Ai încălzit totul ca pe rug.

Ai topit ce-a fost rău în mine,
Mi-ai dat altă formă în dar,
Iartă-mă când sparg câte o parte,
Să fiu cum am fost,iar.

În focul din al Tău cuptor,
Mi-ai încercat credinţa,
Nimic nu a fost în zadar,
Căci mă păstrezi în al Tău har.

Am văzut Mâna Ta la lucru,
Am slăvit măreţia Ta,
Tu Doamne mi-eşti Tată şi mamă,
Eşti fratele, eşti sora mea.

Acum Te preamăresc Părinte,
Înalţ Numele Tău ca pe un steag,
Eşti Totul pentru mine acum,
Eşti apă, aer, ţara mea, tot ce mi-e drag!

Chipul când Ţi-l voi vedea,
Doamne Te voi întreba
Cum poţi să mă iubeşti aşa?

Cum ai făcut Tu cerul,
Covorul plin de stele,
Vulturul, cocorul,
Şi coşul de nuiele?

Tu eşti Sfântă mireasmă,
Eşti teiul sublim,
Eşti pasărea albă,
Vântul ce adie lin...

Palma Ta e apusul de soare,
Galben îmbibat în portocaliu,
Presurat cu nori de curăţie,
O haină ce vreau să o port mereu.

Adevărul eşti Tu, Dumnezeu,
Şi pur este acest adevăr,
Fără de care aş fi împletit
Cu moartea şi fiicele ei.

Trezeşte în mine Doamne dorinţa,
De-a te cunoaşte cât mai mult,
Umple-mi de Tine toată fiinţa
Să rămân o clipă mut...

Mut stau acum,
În faţa dragostei tale,
Necredinţei răspunzi cu credinţa,
Să fi slăvit pe veci, nu oricum!

Nu oricum mi-i plănuit viaţa,
Tu ştii ce-i în Palma Ta,
Un nimic readus la viaţă,
Un fir de aţă resuscitat.

Mă ridici cu o Sfântă Mână,
Mă cuprinzi cu Duhul Tău,
Firea mea se zbate să rămînă,
Dar mai mare-i harul Tău!

Amin!