Tu m-ai adus pe lume

Tu m-ai adus pe lume, Tu m-ai creat pe mine,
Mi-ai dat acea suflare, care m-a înviat,
Ca să cunosc pustiul, m-ai dus printr-o pustie,
Ca să-ți cunosc puterea, din el Tu m-ai salvat.

Tu m-ai adus pe lume, tot Tu mi-ai dat și viață,
Ca să-ți cunosc chemarea, din ceruri m-ai strigat,
Tu m-ai lăsat în lume, ca să cunosc păcatul,
Ca să-nțeleg eu cine, de el azi m-a iertat.

Tu m-ai adus pe lume, și m-ai lăsat pe mine,
Să merg pe-un drum în viață, ce nu ți-a fost plăcut,
Ca azi să am căință, să prețuiesc iubire,
Un timp ce-l am cu Tine... de când te-am cunoscut.

Tu m-ai adus pe lume, ca să ajung la Tine,
Prin toate care Doamne, și Tu-ai trecut cândva,
Tu m-ai ales pe mine, ca să ajung în ceruri,
Dar ca s-ajung în ceruri, îmi ceri azi a răbda.

Tu m-ai adus pe lume, ca să ajung la viață,
Căci dragostea de mine, ea-ți este-un infinit,
Tot Tu mi-ai dat lumina, s-aleg ce este bine,
Să mă căiesc de răul, ce l-am înfăptuit.

Că m-ai adus pe lume, îți mulțumesc Isuse,
Că te-am găsit pe Tine, eu azi îți mulțumesc,
O cale-mi stă în față, e grea... nu e ușoară,
Dar doar pe ea eu Doamne, pe Tine te-ntâlnesc.

Pe ea eu și pe mine, m-am cunoscut... și astăzi,
De ce pășesc pe calea... pe care ai pășit,
Am înțeles Isuse, și-mi pare-atât de bine,
Că sunt pe ea căci Doamne, pe ea te-am întâlnit.