Trezirea mea

Trezirea mea

Peste inima-mi aleasa de iubitul meu,
S-a lasat o ceata deasa,
Peste fiinta cea aleasa de iubitul meu.

Peste sufletul din mine peste al meu far,
S-a lasat o incercare,
Peste tot ce am si doare si arde cu jar.

Si plutind zaceam pe spate fara ajutor
Nu puteam striga si poate
Credinta era pe moarte si plangeam de zor.

Dar in marea mea durere ce ma chinuia,
Ceva-mi zicea in gandire
Hai si lasa vechea fire si tu vei scapa.

N-ascultam soapta straina, eram ca pierdut,
Dar inima imi suspina
Chemam pe Isus sa vina ca si in trecut.

Si Domnul din cer aude susurul de jale,
Si se hotareste-ndata,
Sa inceapa o minunata lucrare pe-a mea cale.

II

De atunci nu-mi tace gura si-l slaveste intruna,
Pe acel ce ma salvase, viata iata imi redase,
Si strig plin de bucurie, slava Doamne numai Tie.

Ca Tu lasi cu min- sa fie, mai ce har ce bucurie.
Clipe multe duce timpul ca si boabe de margean,
Si in fiecare iata e o veste minunata,
Ca Isus Cristos se arata, sa ne duca-n partea dreapta.

O TREZIRE O TREZIRE, peste-ntreaga omenire,
Striga astazi Dumnezeu, ca va veni din cerul Sau,
Si pe noi ne-a cerceta cand Duhul ne va cerceta,
Pe bolta cerului va face, ca o scara care duce

In marea imparatie data noua pe vecie.
Astept dar sa fiu si eu, sus in paradisul Sau,
Cu totii ce vor sa vie, care vreau in vensnicie.
Care fac fapte in viata si credinta au curata,

Au pe Duhul Sfant arvuna pe toti ia primi acuma.
Si-i va duce sa le dea pe veci mantuirea Sa.

AMIN