Trezire

Pe drum un om vorbeste singur;
In ochii lui se-aprind scantei,
In suflet - zbucium, cataracte,
Pe fata lui, toti norii grei!

"Luati-va 'napoi argintii!
Luati 'napoi tot ce mi-ati dat!
Si bani, si cinste si onoruri,
Lasati-mi sufletul curat!

Cu soapta voastra dibacita
M-ati inselat, m-ati amagit.
Luati-va 'napoi argintii,
Si dati-mi-L pe Rastignit!

Era mai bun ca bogatia,
Umbla descult, dar era sfant!
Nici nu tanjea la cinstea voastra,
Era milos, smerit si bland!

De ce L-am dat, cand stiam bine
Ca-n El era tot ce doream?
Ca-n ochii Lui - scantei de soare -
Gaseam iubirea ce-o visam?

Stiati ca-s slab, si-n clipa neagra
Cu banii vostri m-ati robit;
Luati-va 'napoi argintii,
Si dati-mi-L pe Rastignit!

O, cum? Imi spuneti: 'Ce ne pasa? '
E sange de nevinovat!
E treaba mea? Ba e a voastra!
Si eu si voi, toti l-am tradat!

Dar ce adanc de rautate
Va zace-n sufletul hain?
Hapsani si morti pe jumatate,
Ce demoni sufletul vi-l tin?"

*****
Prietene, n-astepta mila,
Azi lumea misuna de Iuzi!
Pe fata lor te vezi cu sila:
Sunt vanzatori ca tine, cruzi.

Isi poarta ghebosati osanda
Argintilor imprastiati...
E pretul sangelui de jertfa
Al sfintilor crucificati.

Nu, nu exista chin mai aspru,
Mai crud si mai apasator,
Decat sa-ti arda-n palme banii
Cu pretul Marelui Pastor.

Si nu-i vapaie mai aprinsa,
Nici mai cumplit si strasnic jar
Ca-n punga Iuzii, aruncata
In tarina de la olar!

-"Mai este oare vre-o speranta?
Mai e vre-un drum spre ce-am pierdut?"
DA, ia-ti povara ce te roade,
Sa-L cauti pe Cel ce L-ai vandut!

Nu pierde clipa-n ganduri negre,
Nu te lasa iar amagit.
Vezi colo, sus, lumina crucii?
O, poti atunci fi mantuit!

"Ma voi urca pan' la Golgota
Legiuni de s-ar impotrivi,
Sa strige iadul si sa urle,
Tot nu ma vor putea opri!

Si-acolo, la piciorul crucii
Il voi privi... Si-L voi ruga...
Sa-mi ia povara, sa ma ierte,
Si sigur El ma va ierta!

Atunci tot raul va dispare -
E numai pace la Isus! -
Vom fi: doar El, intins pe cruce,
Si eu, plangand, la cruce jos!"
... Pe drum un om se-ntoarce singur.
E palid, ca dintr-un cosmar.
In palme isi ascunde fata,
Si plange, plange cu amar.