Trecut ești prin vremuri

Trecut ești prin vremuri pustii ce-s prin vale,
Căci Domnul prin vale să lași multe-ar vrea,
Să lași vrăjmășia, să lași îmbufnarea,
Să fii tu în toate, doar în voia Sa

Trecut ești prin noaptea ce-i fără lumină,
Ca tu să-nțelegi că lumina-i la El,
Chiar dacă e noaptea mai lungă, mai mare,
El vrea ca în ea să te vezi mititel.

Trecut ești prin norii întinși plini de ploaie,
Să fii curățit căci Isus va veni,
Îți vrea haina albă și-atunci să fii gata,
De marea-nălțare, ce-ndată va fi.

Te trece prin vânturi, dar și prin zăduful,
Ce este atât de aprins uneori,
Dar vrea să ajungi sus în cer... și în ceruri,
Ajung ce-i ce sunt pentru Domnul valori.

Te trece pe marea ce valuri ridică,
Ca tu sa-ți dorești să ajungi doar la mal,
Pe ea să rămâi El ar vrea în picioare,
Și-n față ți-aduce azi val după val.

Ți-aduce și ceață, ascunde și raze,
El toate le face căci mult ar dori,
Sa vadă spre ce tu alegi azi privirea,
Să fie-ndreptată în orice-ar veni.

Te trece azi Domnul prin vremuri greoaie,
Să vadă în ele tu ce îți dorești,
Ți-aduce-o prăpastie-adesea în față,
Să vadă de tu în ascuns ocolești.

Te trece... dar toate aici întâlnite,
Sunt doar ca pe tine a te pregăti,
Ți-e drumul deschis de Isus și El știe,
Ce tu ai nevoie curat de a fi.