TRAIRI INMIRESMATE

Trăiri înmiresmate.

"In adevăr noi suntem înaintea
lui Dumnezeu o mireasmă a lui
Hristos printre cei ce sunt pe
calea mântuirii şi printre cei ce
sunt pe calea pierzării..."
(2 Corinteni 2:15)
****************************************
Trăiri înmiresmate – rod al pocăinţei
Ce lasă-n urmă un plăcut parfum
Ne-asigură de-acum cununa biruinţei
Ne sunt călăuzire pe-al uceniciei drum.

Rod îmbelşugat al unei vieţi de părtăşie
Cu preaiubiţii fraţi ce au in casă Cerul
Fără hidoşenii sau a lumii cârdăşie
Fără stările ce întinează caracterul.

Rod al legăturii intime cu Dumnezeu
Cu binecuvântaţii ce-s pe-ngusta cale
Ce-au părăsit un idol ce se cheamă "Eu"
Cinstind pe Salvator cu cânt şi osanale.

Au părăsit şi traiul de deşertăciune
Ce le dădea senzaţia că-s împliniţi
Dar mediul lor era un vid şi-o uscăciune
Calificându-i pentru titlul de "nefericiţi".

Sunt rezultatul unor nobile-aspiraţii
Spre locuri unde nu e beznă, nici păcat
Spre plaiuri de lumină şi divine intonaţii
Unde corul îngeresc slăveşte pe-mpărat.

Trăiri înmiresmate. Le cântăm neîncetat
Că-s crâmpeie din viaţa Celui ce-i Lumină
Aroma lor încântă chiar un suflet dezolat
Atunci când plânge şi cu amar suspină.

Sunt crâmpeie din viaţa fiilor Luminii
Care-au înţeles să practice credinţa
Ştiind că astfel se comportă doar creştinii
Ce-ndreaptă-n Sus şi visul şi dorinţa.

Ne dau înviorare când vântul e potrivnic
Ne dau tărie în vijelii şi-n uragane
Ne dau elan când mersul e zăbavnic
Ne ceartă la gânduri şi simţuri inumane.

Ne-ndeamnă să-L slujim cu consacrare
Pe Domnul Invierii ce-a pătimit tăcut
Să nu ne-ndepărtăm de Har şi cumpătare
Să ne desprindem de un ruşinos trecut.

Şi ne îndrumă paşii pe cărarea veşniciei
Dându-ne imbold când avântul s-a răcit
Ne ajută să iertăm cu candorile prunciei
Să-l găsim pe păcătos – pe drumul rătăcit.

Trăiri înmiresmate. Le preţuim nespus
Le-mbrăţişăm c-o dragoste neprefăcută
Şi le trimitem în buchet la Regele Isus
Le răspândim c-o pasiune ne-ntrecută.

Le răspândim în jurul nostru – mărturie
A stărilor sublime, fericite în Hristos
Ca să rodească-n alţii speranţă, bucurie
Să descreţească frunţi când cerul e noros.

Să dea dulceaţă vieţilor de trudă şi amar
Să-nveseleacă inimile cuprinse-n disperare
S-aducă divina veselie şi miere şi nectar
In sufletele răvăşite de val şi derutare.

Trăiri înmiresmate. De voi nu mă despart!
Voi mă însoţiţi pe cărarea nemuririi
Imi amintiţi de vasul de-alabastru, spart
Să dea Mântuitorului ofranda mulţumirii.

gc/iulie 2005
Din volumul recent aparut: TRAIRI INMIRESMATE