Tr-aștept să vii

Te-aștept să vii în clipa-ndurerată,
Te-aștept să-ți simt iubirea când mi-e greu,
La Tine vin sa-mi dai o alinare,
Nimic nu am... doar Tu-mi ești Dumnezeu.

Sunt gol și mort de nu-mi ești Tu aproape,
Mormânt mi-e viață fără Harul Tău,
O Doamne ce măreață... minunată,
Mi-e calea când pe ea ești Tu și eu.

Te-aștept în pasul meu grăbit sub soare,
S-ating o stea doresc cât mai îndat,
Să pot sa simt a Ta mare-ndurare,
E har măreț... e dar nemeritat.

Să zbor doar lin prin viața mânioasă,
Să fiu de viață plin când alții mor,
E-atât de minunat... e-o fericire,
Mereu să urc... vre-o dat să nu cobor.

Te-aștept pe marea plină de suspine,
Ma-ncred în mâna Ta de Dumnezeu,
Mi-e barca de salvare... în furtună,
De ea... cu Tine pot să trec mereu.

N-am teamă nici de valul ce-l ridică,
Căci marea se închină-n fața Ta,
Tu poți ca să o seci doar într-o clipă,
Să pot să trec la mal ușor prin ea.

Te-aștept să vii când soarele apune,
Lumină să îmi fii doar Tu mereu,
Să nu se-abată gândul de-a Ta cale,
Și zborul ce-i spre Tine Dumnezeu.

Te-aștept... să ne-ntâlnim cât mai în grabă,
Cuprinși să fim... odihna să găsesc,
În clipa când pe nor veni-vei Doamne,
Ce mult aș vrea sa vii... azi mă grăbesc.
Amin