Totdeauna pe-a Domnului cale

Totdeauna pe-a Domnului cale
au fost lupte și-au fost spini destui
căci acei ce-au urmat voii Sale
trebuit-au să-i semene Lui!

N-a iubit lumea ,nu, niciodată
pe-acei câți i-au urmat Lui cu zel
ci c-o ură mereu ne-mpăcată
i-a primit pe pământ ca pe El.

Dar cu ochii-ațintiți spre răsplată
prin răbdarea Golgotei privind,
n-au cârtit cei aleși niciodată
ci-au trăit și-au murit biruind.

Nu-i la fel pentru toți încercarea,
nici nu-i vremea la toți într-un fel,
însă toți într-un fel au chemarea
la un preț de dureri pentru El.

Cei ce fug sau fricoși la-ncercare
L-au lăsat s-au vândut pe Isus,
rușinați se vor pierde-n uitare
alungați de blestemul de sus.

Tu fii tare ca-n ziua-ncercării
e alegerea ta pentru har,
strălucit ești în haina ocării
când te urci răbdător pe calvar!

Tu carusele-atunci le sărută,
rugător pentru cei ce le-au pus,
că-n cereasca răbdare tăcută
semăna-vei atunci cu Isus.

Iar prin moarte-nmiit vei culege
răsplătirea cerescului zel
căci mereu astfel Domnul Și-alege
pe acei ce-mpărăți-vor cu EL.