Ți-ai dat cuvântul?

Dacă-ai apucat, ca să spui un da
Până-l împlinești nu te opri, nu te lăsa
Că odată vorba dată, e promisiune curată
Degeaba vrem noi, înapoi nu vine niciodată.

Biblia așa te-n învață, vorba dată, nu regreta
Nici alți n-au regretat, când ți-au dat vorba,
Spune ascultător supus: ce-am spus am spus
Da-ul tău să fie da, nu să fie nu, chiar și în ascuns.

Domnul ne îndeamnă, prin cuvântul sfânt
Ca să fim tot timpul, oameni de cuvânt
Dar să nu ne dăm cuvântul, ușor la oricine
Se poate folosi de el, cum nu se cuvine.

De multe ori, ne dăm cuvântul fără chibzuință
La urmă-i greu încercată, a noastră credință
Este greu, ca să-ți retragi înapoi cuvântul dat
Căci ți se va spune: să spui da, nu te-am obligat.

Chiar în pagubă, de vei rămânea
Nu-ți nega credința, cuvântul a-ți călca
O fac cei din lume, de multe ori, repetat
Pentru ei cuvântul, n-are însemnătate, nu-i respectat.

Oamenii ne promit multe, și la cereri, azi spun da
Mâine ne vor spune nu, n-am înțeles cererea ta!
Alții îți vor spune nu, și poate te vor supăra
Nu! Îți vor spune și mâine și îi vei aprecia.

Domnul îi iubește, pe cei care au cuvânt
Aceștia trăiesc, conform cuvântului sfânt
Trăind cuvântul așa, lumii întregi o dovedești
Căci prin comportarea ta, Domnului slujești.

Dacă ai voință, dar nu ai putere, discernere mare
Stăpânește-ți limba, să nu vorbească cu ușurare.
Nu-ți lăsa cuvântul, cu ușurință și-n prisos
Ca vei fi considerat neserios, ba chiar mincinos.

In slujba Domnului, te-ai angajat
Atât prin trăire cât și prin cuvântul dat
Respectă-ți cuvântul, care ți l-ai dat
Căci făcând așa și tu vei fi respectat.