TE VĂD, ISUSE!

TE VĂD, ISUSE!

Te văd, Isuse, de departe
şi totuşi lângă mine eşti.
Citesc, mereu, în Sfânta Carte
cum vei veni din Slăvi Cereşti.

Te văd, Isuse, în mulţime.
Te-aud vorbind atât de blând,
şi văd de sus, din înălţime,
spre Tine, îngeri coborând.

Te văd, Isuse, lângă mare
cu ucenicii Tăi iubiţi.
Şi Tu priveşti senin în zare,
iar ei îmi par neliniştiţi.

Te văd, Isuse, sus pe munte
rostind o predică de duh.
Şi mii de raze, pe-a Ta frunte,
coboară tainic din văzduh.

Te văd, Isuse, la Gadara
printre copii, cu-ai lor părinţi
şi cum Te-apasă greu povara,
atâtor răni şi suferinţi.

Te văd, Isus, la scăldătoare.
În Templu văd cum a intrat,
cu strigăte triumfătoare,
ologul ce l-ai vindecat.

Te văd umblând prin Galileea
şi prin Iudeea lui Irod
şi cum culegi în vremea-aceea,
din lanul mare câte-un rod.

Te văd la Nazaret, în vale,
în Nain, la Capernaum,
şi văd cum întâlneşti pe cale
atâta negură şi fum.

Şi în Betania, în casă,
Te-aud lui Lazăr ce-i vorbeşti.
Şi Marta Te-a chemat la masă,
dar Tu nu pari să Te grăbeşti.

Te văd, Isus, din nou în Templu.
Pe mulţi afară îi vei da,
să fii, prin veacuri, un exemplu
de râvnă pentru Casa Ta.

Te văd, Isuse, într-o seară,
cum stai cu ucenicii Tăi
şi le vorbeşti de-o primăvară,
ce va veni pe munţi şi văi.

Niciunul nu Te înţelege,
dar Tu le dai pâine şi vin.
Ce sfânt simbol din Noua Lege,
prin care ni Te-ai dat deplin!

Te văd, Isuse, în grădină,
printre măslini îndurerat
de-a lumii-ntregi cumplită vină,
ce-atât de greu Te-a apăsat.

Îl văd pe Iuda, vânzătorul,
cum Te sărută-n chip viclean,
îndepărtându-şi Salvatorul
vândut el însuşi lui Satan.

Te văd, Isus, la judecată,
cum stai senin şi neclintit.
Şi strigă cineva din gloată:
"Să moară pentru c-a hulit!".

Te văd pe crucea răstignirii,
cum porţi întreg păcatul meu
şi verşi tot sângele iubirii,
ca să mă-mpaci cu Dumnezeu.

Îţi văd, Isuse, şi mormântul,
din care Tu ai înviat.
Nu Te-a putut lega pământul
pe Tine, Cel ce l-ai creat.

Te văd, Isuse scump, în slavă
la dreapta Tatălui Preasfânt.
Te văd, din veşnica dumbravă,
cum vii din nou pe-acest pământ.

Am o dorinţă tot mai vie:
când vei veni ca Dumnezeu,
la sfânta Ta împărăţie
o, cheamă-mă să vin şi eu!

Cu tot ce am în duh şi-n minte
Te rog nu zăbovi de loc.
Primeşte-mi ruga mea fierbinte
şi plină de-al iubirii foc.