Te poţi îndrăgosti

Te poţi îndrăgosti

De Dragoste prea multe nu-ţi pot spune,
Povestea Dragostei nu este spus- aşa
precum se spun poveştile din lume,
Doar basmele rostesc minciuni şi-anume :
Afost odată...şi...încălecai pe-o şa.

În taina izvorâtă din Iubire
stă Universul cerurilor tot,
Dar pe pământ, în omul prins de fire,
Găsi-vei numai resturi de iubire
ascunse de al urilor complot.

Ni se arată voalat, precum în ceaţă,
Dar va veni şi ora ei astrală,
Când vom trăi Iubirea cea măreaţă,
Vom depăşi trăirea din prefaţă
În veşnicia noastră triumfală.

Aici e numai o cenuşăreasă,
Pusă la colţ, mult prea nerespectată.
Dar, de ajungi în slăvile de-Acasă,
Ai Dragostea Eternă, Glorioasă,
N-ajunge veşnicia s-o şti toată.

De Dragoste prea multe nu-ţi pot spune,
În lumea asta hiperpesimistă,
Dar dincolo de zarea ce apune,
Stă nimbul Dragostei ce n-o poţi spune
Şi plinătatea Celei ce aici abia există.

Da, vor cădea petalele din floare,
Sămânţa din ţărână-şi ia veşmânt,
Ştim, nu trăieşte ceea ce nu moare,
Dar va răzbi lăstarul către Soare,
Înveşnicind iubirea-n celălalt pământ.

Toate vor fi atunci pe totdeauna,
Căci Dragostea nicicând nu s-a sfârşi,
Mireasa-şi va primi pe cap cununa,
Cu Dragostea vei fi acolo una,
De Domnul de te poţi îndrăgosti.

01.05.2006 -Castellon