Te chem Isuse-n calea vieții mele

Te chem Isuse-n calea vieții mele,
Căci vreau ca Tu să-mi vii în ajutor,
Mi-e inima rănită de vrăjmașii,
Ce-aruncă multe pietre-n al meu zbor.

Îmi este-atât de mare clătinarea,
Dar eu ca să mă clatin nu aș vrea,
Coboară-te și vino-n a mea viață,
Căci moartea dă târcoale azi în ea.

Te chem într-o durere ce-i adusă,
De mâinile întinse ce lovesc,
Te chem căci îmi doresc să-mi dai putere,
Să pot aceste mâini să le iubesc.

Cu lacrimi să stropesc în rugăciune,
Ființele ce m-au batjocorit,
De dragoste Tu inima azi umple-mi,
De ei să nu fiu astăzi eu trântit.

Te chem să îmi aduci acea lumină,
Din noaptea cea cu șoapte și suspin,
Să pot să ies... la răsărit de soare,
Căci vreau să te cunosc eu pe deplin.

Să ies la locul larg gol ce-i de ură,
În care vrăjmășie nu va fi,
Îndură-te... ai milă și coboară,
Doar mâna Ta mă poate izbăvi.

Te chem să fii cu mine când sub pietre,
Adesea obosesc Părinte sfânt,
Când sunt eu prigonit, rămâi cu mine,
Să pot sfârși cu Tine pe pământ.

De mână să mă ții când mă împinge,
Otravă celor răi în valea grea,
Ca eu să îi cunosc astăzi adâncul,
Te rog... Tu nici-o clipă nu lăsa.

Te chem căci vreau salvare de la Tine,
Din colții ce răcnesc și ar dori,
Să poată al meu suflet plin de rane,
Acele guri deschise-al înghiți.

Doar Tu ești Cel ce poate azi a face,
Ca totul să rămână-n urmă mea,
Ascultă-mi rugăciunea și coboară,
Să urc vreau astăzi eu pe mâna Ta.