Te-am intalnit Isuse

Pe-un drum cu pietre ascutite
Eu Te-am vazut, Stapan Iubit,
Erai sfarsit de rani cumplite,
Batut, zdrobit, batjocorit. . .

Mergeai cu crucea grea pe umeri,
Stapane drag, Isus Iubit,
Dar nu stiam c-ai sa rascumperi
Pe omul care e zdrobit.

Am mers si eu in drept cu Tine
Un pas, si inca unu'-apoi
Vroiam sa stiu, sa vad mai bine,
De ce faci asta pentru noi?

De ce Te lasi batut in cuie
Cand Tu poti moartea sa o-nvingi?
Caci i-ai facut pe morti sa-nvie
Chiar pe Satan Tu sa-l infrangi.

Te-am intrebat atunci in soapta,
De ce nu vrei sa Te opui
De ce-i lasi pe-altii sa Te bata
De ce nu vrei nimic sa spui?

Si-atunci Ti-ai ridicat privirea
Si Te-am vazut inlacrimat
Si m-a cuprins pe loc uimirea
Iar gura mi s-a inclestat.

Nu stiam ce se intampla,
De ce-Ti fac asta, Tata Drag
Aveai privirea cea mai blanda
Ca-a mamei ce te-asteapta-n prag.

Mi-ai spus atunci, incet, in soapta
Ce nimeni nu mi-a spus nicicand:
"Ca pentru tin' si lumea toata
M-as da ca jertfa orisicand. . . "

Si-atunci privirea se-ndreptase
La urma bicelor barbare
La urma cuielor din palme,
Si a sulitei din coasta. . .

Atunci am inteles mai bine
Ca eu sunt astazi cine sunt,
Findca am fost salvat prin Tine
Si nu mai sunt un om pierdut.

De-atunci, cu lacrimi, eu Te strig
Si spun intr-una: "Vino ISUS! "
Iar focul dragostei aprind,
Ca s-ajung la Tine sus. . .

De cand Te-am intalnit Isus,
Sunt cel mai mangaiat sarman,
Sunt cel mai fericit din lume,
Si cel mai plin de dor "orfan. . . "