Te-ai născut şi-n mine

Când ai coborât, Isuse,
Din cereasca Ta lumină,
Dezbrăcând dumnezeirea
Ca să porţi a noastră vină

Te-au primit cu bucurie
Doar nişte săraci păstori.
Ei, la ieslea umilinţei,
Erau primii-nchinători.

Ciobănaşii din Efrata
Răscoliţi de-un singur dor
Au venit cu suflet gata
La al dragostei izvor.

Au venit să Ţi se-nchine
Lepădaţii la gunoi!
N-aveau strop ales în vine,
Doar mirosul de la oi.

Însă ce aveau mai bun,
Jarul inimii din piept,
Drept hăinuţă de Crăciun
Ţi-au depus-o înţelept...

Nişte magi din Răsărit
Cititori în tainici stele
Cu păstorii s-au unit
Lângă ieslea de nuiele.

De o stea călăuziţi
Străbătând de zor pustia
Au venit şi ei smeriţi
Să se-nchine lui Mesia.

A lăuntrului văpaie
Şi-alte daruri din desag
Ţie, Împărat din paie,
Ţi le-au dăruit cu drag.

Însă Preoţi, Învăţaţi,
Farisei cu vieţi vopsite
Te-au respins înfăşuraţi
În tradiţii zdrenţuite!

Unii chiar în ieslea rece,
În pătucul umed, greu,
Vrură parcă să înece
Dragostea lui Dumnezeu!

Tot mereu au căutat
Greşuri, vină a-Ţi aduce!
Cu Irod şi cu Pilat
Te-au şi răstignit pe-o cruce...

Dar Tu, Sol al libertăţii,
Soare dincolo de soare,
Ai învins puterea morţii
Şi-ai descătuşat popoare.

Ai adus frumseţi divine
În acest uscat ungher
Şi-ntr-o inimă, cu Tine,
Cuibăreşti întregul cer.

Te-ai născut şi-n mine, Doamne,
Plin de dragoste şi har
Şi-ai adus un rod de toamne
Şi-n pământul meu murdar!

De aducerea salvării
Ce măreţ se-nfăptui
În minunea întrupării,
Pururi voi mărturisi.

Ştiu, puterea mea e slabă,
Dar cu mântuiţii-n cor,
Ca păstorii, plec în grabă,
Să dau veste tuturor.

Cântă inimă şi spune
Sfânt câştigul tău ce-l ai
Ieslea ta de-amărăciune
Astăzi e un colţ de Rai!


2.10.2006