Tatăl te așteaptă ACASĂ (Pilda cu oaia pierdută și leul ,Pilda fiului risipitor)

Tatăl te așteptă ACASĂ! ( Luca 15)

Când Domnul a venit în lume
Mulți cărturari și farisei
Cârteau mereu că El primește ( v: 2)
Pe păcătoși și stă cu ei.

Toți vameșii și păcătoșii
Veneau la Domnul, cum erau
Se 'apropiau ca să 'L asculte (v: 1)
Și împreună ei mâncau.

Doar El cu dragoste'i primise
Și le vorbise tuturor,
La glasul Lui veneau cu toții
Ca oile ce n'au Păstor.

Erau ca oaia rătăcită
Ce nu știa drumul 'napoi,
Având nevoie ca Păstorul
S'o ducă iarăși între oi.

S'o ducă pe umeri ACASĂ ( v: 5)
Spre bucuria tuturor,
Și veșnic, pentru totdeauna
Să fie'o turmă și'un Păstor.

Cu cât Îl ascultau pe Domnul,
Chiar dacă ei s'au rătăcit
Înțelegeau că au valoare,
Că sunt ca leul de argint.

Lumina Duhului aprinsă
În inimi, le spunea mereu
Că sunt pierduți, dar au valoare (v: 8)
Că ei sunt fii de Dumnezeu.

Mult timp ei și 'au trăit viața
Departe de tot ce e sfânt
Și' au risipit averea, timpul (v: 12)
Trăind cum au vrut pe pământ.

Ca robii, au văzut doar legea, (v: 29)
Restricții ce i'a' ndepărtat
Și au ales altfel de viață,
O viață plină de păcat.

Dar când au auzit Păstorul,
Și 'au înțeles că ei sunt fii,
Spre Casă au dorit să meargă ( v: 18)
La Tatăl lor, să fie vii.

Prin viața lor risipitoare(v: 13)
Trăind ca morți, numa 'n plăceri( v: 24)
Sufletul lor era în zdrențe
Murdar și fără de averi.

Tot ce'a fost bun și sfânt vreodată
Avea miros de porc murdar, ( v: 15)
Haina era acum o zdreanță
După o viață în zadar.

Lumina le'a pătruns în suflet
La glasul Blândului Păstor,
Și'au cercetat întreaga viață
Și și'au venit în firea lor. ( v: 17)

Recunoșteau că sunt nevrednici ( v: 19)
C 'au risipit ce li s'a dat,
Dar își doreau, cum spunea Domnul
Măcar o viață de argat.

Orice argat avea la Tatăl
Belșug de pâine 'n casa Lui( v: 17)
Și își doreau să se întoarcă
'Napoi în Casa Tatălui.

Să îl slujească' acum pe Tatăl
Ca fii, să fie primiți iar, ( v: 24)
Cu dragoste iertați de toate,
Era de ne'nțeles! Un har!

De câte ori trăind în lume
N'ai rătăcit și tu departe
Și 'a trebuit Isus Păstorul
Pe umerii Săi să te poarte?

El a lăsat tronul de slavă
Pe Tatăl și mărirea Lui,
Și a venit smerit în lume
Păstor să fie orișicui.

Și azi dorește să te poarte,
Să lumineze viața ta,
Căci Tatăl te așteaptă' ACASĂ
În bucurie 'n slava Sa!

Amin!