Tatal

N-auzi? Te cheama bunul Tata
De-atatia ani, topit de dor,
Cu vocea blanda si curata,
Ca un zefir tremurator.

Si plopii-n drum parca te roaga,
Intoarce-te, oricum ai fi !
Flamand, in zdrente, fara vlaga,
De ce mai stai ? De ce nu vii ?

Iti place roscova cleioasa ?
Iti place cocina cu porci ?
Te-asteapta Tatal tau acasa,
De ce nu vrei sa te intorci ?

Plang florile si plange iarba,
El sta la gard ingandurat;
Ii tremura de lacrimi barba,
"O, fiul meu, de ce-ai plecat?"

Tarziu tresare in ograda,
Privind la umbrele din vai,
Viseaza chipul tau sa-l vada,
Si-n tinda casei pasii tai.

'L-aud si stelele cum plange
Rostindu-ti numele mereu,
Si vorba-n lacrimi i se frange:
"O fiul meu! O, fiul meu!"

Te cheama Dumnezeu acasa,
Te-asteapta Tatal tau in prag,
Si locul tau e gol la masa...
Intoarce-te, O fiu pribeag!"