Suntem la doar câteva clipe de Răpire!

Este târziu iar miezul nopții e atât de-aproape;
Privirea-mi cade peste ceasul mult prea 'naintat;
Pustiu e drumul. . cin' să umble-acum în noapte? . .
Doar vântul îmi aduce șoapte sfinte din înalt:
"-Privește cum e cerul nopții de acoperit:
Nici stelele, nici luna nu se mai zăresc;
Aproape-aproape-i ceasul cel de mult vestit
Când va suna chemarea Mirelui ceresc!
Nu te întrebi de ce e noaptea tot mai grea,
Iar bolta cea înaltă plină e de negri nori?
E pentru ca Mireasa-n lume, jos, să nu mai vrea
Și e-nnorat pentru Răpirea în splendori!
Căci dacă noaptea ar fi fost cu lună plină
Iar stele cu blândețe spre pământ ar fi zâmbit
Ar mai fi auzit Mireasa Mea șoapta divină
Și de Răpire oare ea s-ar mai fi pregătit? ...
Nu, nicidecum, ci-ar fi privit mai mult spre lume
Și inima și-ar fi lipit mai mult de-acest pământ...
Nu ar fi auzit când Eu o chem pe nume
Să se ridice-n zbor către Mine cântând! . .
De-aceea-ntunecimea, vremea de-ncercare
Ce peste lume e, pentru Mireasa Mea e Har!
Puține clipe vor mai fi de cercetare
Și porumbița mi-o voi lua-n cerescul porumbar!
Să nu te-nfrici privind la bolta cea închisă
O, porumbiță, căci am pregătit-o ca pe ea,
Pe nori, tu să pășești în clipa cea promisă
Iar lumea să nu poată nicidecum a o vedea!
Să ai un singur țel, scumpă Mireasă:
Să ai haina curată gata pentru cer!
Candela să îți ardă-n zarea-ntunecoasă
Și-n vas rezervă tu să ai de untdelemn!"
Atâta mi-a fost dat s-aud; vântul se-oprește
Și-acum aud doar acele ceasornicului meu
Cum bat mereu, Duhul nu-mi mai șoptește
Ci vrea să scriu mesajul de la Dumnezeu!
Suntem la doar câteva clipe de Răpire:
Prea întuneric e, prea totu-i pregătit
De Anticrist, de-a Sa lucrare grea de rătăcire
Ce pentru lume și pământ a tot dospit.
Cu cât ne-apropiem mai mult de miezul nopții
Cu-atât bat acele ceasornicului tot mai tare,
Ca niște clopote, ca s-audă cu toții
Că Mirele iubit stă să apară sus în zare!
Prin mine trec fiori, în haine albe
Cu toți cei dragi, pe Domnul Îl aștept
Să-i ies pe culmi de nouri, în întâmpinare
Și cu Mireasa Lui să-i cad la piept!
Sunt dezlipit de-acest pământ și vreau acasă
Cu toți cei dragi, cu cei au plecat
Mai înainte, vreau să-i fim pe veci Mireasă
Celui ce viața la Golgota pentru noi și-a dat!
-Coboară, Mire preaiubit, coboară din mărire,
Vino, iubitul meu să-Ți iei aleasa! . .
Atât de bine știu că-i noaptea de Răpire
Când Tu vei reveni din cer să-Ți iei Mireasa!
Rămâne-vor în urmă umbrele întinse;
Te așteptăm, de zbor toți suntem gata!
Cu hainele curate și cu candele aprinse
Noi Te chemăm: Vino, Doamne Isuse, Maranata!