Suntem la apus de soare

Suntem la apus de soare,
Iată Mirele apare,
Glasul Mielului răsună,
El aduce vestea bună.

Se va umple-ntreaga zare,
De mărire și-ndurare,
Nu mai este mult, El vine,
Cel care s-a dat pe Sine.

Se arată răsăritul,
Nu vom ști ce-i asfințitul,
Sus în cer e-o primăvară,
Nu sunt zori, nu este seară.

Va fi cânt de bucurie,
Cerul este-o veșnicie,
Azi la ușă bate tare,
Ziua cea de sărbătoare.

Suntem azi în vremi din urmă,
Cerne Domnul a Sa turmă,
Să rămână rodul care,
Stă pe-ngusta Lui cărare.

Să rămână doar smeritul,
Să rămână prigonitul,
Cel cu inima curată,
Doar iubind, ca prima dată.

Pentru ei El pregătește,
Cerul... Domnul se grăbește,
Căci doar Lui mereu îi pasă,
Își vrea rodu-n cer... acasă

Pe acel în suferință,
Pe acel plin de credință,
Numai cel cu El ce-i una,
Va purta în cer cununa.

Se arată azi venirea,
În curând va fi răpirea,
Maranata... Domnul vine,
Se văd zările senine.

Căci în cer va fi furtuna,
Adiere, dar și luna,
Lângă soare așezată,
Luminând vecia toată.

Să dispară ațipirea,
Ne trezește azi iubirea,
Ea nu este o străină,
E de veșnicie plină.

Haina ei azi să ne fie,
Scut pe calea din pustie,
Și mereu să fim doar gata,
Vine Domnul cu răsplata.
Amin