Suntem azi creștini pe-o cale

Suntem azi crestini pe cale, înspre ceruri alergăm,
Din a-l zorii dimineții, până în apus... luptăm,
Avem toți numai o țintă, Raiul ce-i un loc doar sfânt,
Dar să ne-ntrebăm noi astăzi, cui slujim azi pe pământ.

Căci acolo unde-i locul, veșnic el doar luminos,
Vor ajunge cei ce astăzi, îl slujesc doar pe Hristos,
Sus în cer n-au loc vre-o dată, cei care batjocoresc,
Care-s după moda lumii, cei ca lumea ce trăiesc.

Nici cei mândri nu-și au locul, unde totu-i infinit,
Unde-i veșnic doar iubire, unde-i veșnic răsărit,
Căci acolo sus în ceruri, au loc doar cei prigoniți,
Care astăzi plâng amarnic, de Isus vor fi primiți.

Cei care își gem suspinul, ei pe El îl vor vedea,
Nu acei de pe-nalțime, vor ajunge-n slava Sa,
Nu bogații... ci sărmaii-l au în inimi pe Isus,
Ei vor moșteni o Țară, veșnică... în ceruri sus.

Vor ajunge cei spre care, pietre doar s-au aruncat,
Căci acolo... sus la Domnul, ajung cei ce au răbdat,
Nu acei cu gura mare, ce aruncă doar venin,
Ci acei care doar cântă, chiar atunci când ei suspin.

Vor ajunge lângă Domnul, sus în Rai... acei ce-acum,
Urcă dealul întristării, cu o cruce grea pe drum,
Nu ajung nici bârfitorii, nici acei ce clevetesc,
Ci acei care dușmanii, pe pământ ei își iubesc.

Oare noi unde ajungem, căci se vede un sfârșit,
Ce-i vom spune de ne-ntreabă, cui aici noi am slujit,
Oare-am murmurat pe cale? , oare suntem bârfitori? ,
Oare-avem noi astăzi roade? , pentru ceruri ce-s valori?

De suntem azi printre-aceia, să venim la crucea Sa,
Să ne cerem și iertare, astăzi El mai poate da,
Să ajungem sus... în Raiul, ce e veșnic el doar sfânt,
Pân-atunci sa fim noi robii, Celui viu jos pe pământ.