Suntem atât de fericiţi

SUNTEM ATÂT DE FERICIŢI…

Suntem atât de fericiţi
Că părăsit-am calea strâmbă
Şi am optat pentru Stăpânul
Ce niciodată nu se schimbă
În noi pătruns-a foc divin
Ce dă impuls spre consacrare
Şi ne îndeamnă s-adunăm
Neprihăniri şi perle rare.

Ca oi pierdute rătăceam
Prin labirinturile vieţii
Ne zdruncina adeseori
Valul netrebnic al tristeţii
Nu cunoşteam ce poate da
Aureola veşniciei
Eram, total, încorsetaţi
În hainele nevredniciei.

Dar cînd ne-nvăluiră harul
Cu aeru-i înmiresmat
Ştiut-am că al păcii Prinţ
La mântuire ne-a chemat
De-atunci gustăm din fericirea
Ce vine din tărâm stelar
Şi ne încântă Cartea vieţii
Cu-al ei neprihănit nectar.

O, ce imensă desfătare
Trăim cu Fiul cel jertfit!
N-am cunoscut aşa o stare
Când sufletul era trudit
Avem ca ţel un Plai de glorii
De-aceea nu cădem zdrobiţi
Când dă năvală vreo năpastă
Şi când în stânci suntem izbiţi.

Necazurile nu-s puţine
În spaţiul unde-acum trăim
Dar nu există vreo-ncercare
Să nu putem s-o biruim
Primim de Sus o energie
Şi-o hotărâre să purtăm
Solia-ncredinţată nouă
Pe care n-o abandonăm.

Suave cântece ornează
Trăirea noastră pe Pământ
Nădejdea vie ne susţine
Să stăm, fideli, în Legământ
Şi-a fiinţei tihnă nu-i atinsă
De vânturile lumii reci
Suntem cuplaţi cu Trinitatea,
Iubim doar sfintele poteci.

Suntem atât de fericiţi
Ştiind că-n Cer răsplata-i mare
Ne-animă gândul părtăşiei
Cu cei ce au în Rai intrare
Călătorim, cu-avânt, pe cale
Conduşi de Duhul vieţii noi
C-aşa pătrunde-vom odată
În lumea vieţii de apoi.

29 Ianuarie, 2009