Sunt mii de căii

Din câte căii ce sunt prin lune, din câte glasurii ce te cheamă,
Sunt toate, toate-s amăgire, ce l-a păcate te îndeamnă,
Și rătăcind pe valul lumii, împins de pofta blestemată,
Te-am părăsit pentru plăcerii, dar azi mă-ntorc l-a tine Tată.

Căci nu putea să îmi ofere, nici lumea, bani s-au fantezia,
Ce am găsit l-a tine Doamne, atunci când M-a chemat Mesia,
Căci pacea Ta întrece toate, și pofte, patimii s-au plăcerii,
Căci Tu prin Duhul Tău cel veșnic, Mi-ai dat atâtea mângâierii.

Nu voi uita nici când Isuse, când cu iubire M-ai chemat,
Și din mocirla de păcate, cu ce putere M-ai luat,
Și dacă azi mai sunt pe glie, să pot cânta spre slava Ta,
Acestai harul Tău Isuse, ce l-am găsit l-a Golgota.

Îți mulțumesc plângând Stăpâne, căci din iubire M-ai salvat,
Și vreau plângând de fericire, să spun l-a toți de slava Ta,
Veniți și voi iubiții prietenii, lăsați în urmă pe Satan,
Veniții cu toții cu pocăință, l-a Domnul Slavei l-a Calvar.

Nu ezita să vi ascultă, tu nu ști viața când sfârșeș-te,
Și e mai bine pentru tine, să vi căci Domnul te iubeș-te,
Că-ci ce e viața ta, pustie, fără de harul cel de sus,
Vă cheamă azi Isus l-a cruce, să vă dea harul cel de sus.

Amin.