Sunt între aceia...

Sunt între aceia...

Sunt între aceia ce iubesc cuvântul,
Făcându-l o treaptă către Cel de Sus,
Pun aripi la slove să înalţe cântul,
Pe pana iubirii zboare tot mai sus!

Din dulcea vorbire râuri susurând,
Gândurile albe sparg hotarul urii,
Miere este vorba de vrea Duhul Sfânt,
Fântână de rouă, vorba-i apa gurii!

Sunt între aceia ce în ascultare,
Îşi lipesc urechea, glia ascultând,
S-audă adâncul, tainice izvoare,
Clocotul de viaţă, viul freamătând!

Mugurii iubirii pe chip înfloriţi,
Roadă au crescut, sufletul mi-au prins,
Curăţând tenebre şi vechi suferinţi,
Rugi uscaţi şi spini focul au aprins!

Sunt între aceia ce-n luptă pornesc,
Arma rugăciunii în gând mi-o cobor,
Fără ca să ştie, vrăjmaşu-mi iubesc,
Chiar şi în cuvinte îi rămân dator!

Mi-este gândul bun, zălog pe vecie,
Către toţi acei ce-n cale mi-au fost,
Toiag la nevoie, popas în pruncie
Sau pe-a vieţii cale, bunul adăpost!

Sunt între aceia ce-şi iubesc trecutul,
Întorcând clepsidră, praful depărtând,
Preţuind şi clipa ce desparte timpul,
Dar şi viitorul tot spre cer privind!

Între aceia ce pacea atât preţuiesc,
Inima-mi se-aude bătând în cadenţă,
Aplecat spre ceruri unde poposesc,
Ca să curgă-n ploaie lacrimi de căinţă!

Sunt între aceia ce iubesc Cuvântul,
Şi sfânta-I lucrare cu Isus pe cruce,
Înviind din moarte Sfânt Mântuitorul,
Visul veşniciei lăsându-ne, dulce!

14.10.2008