Sunt încercări!

Sunt dureri prea grele
Poate și încercări mari
Sufletul e plin de-o întristare
Și de povara grea ce apasă

Când nu mai ai nici-o speranță
Și parcă greul tot te-apasă
Și de vină îți este conștiința
Și de șoapta rea tot te învinuiești

Totuși la El ne este singura speranță
Venim încet tremurând, cu teama ce ne -a apasă, poate, poate nu ne iartă
Dar El în fiecare minut, secundă ne vine în ajutor

Trebuie doar să îi spunem, iartă-ne și mai dă-ne pocăința
Hrănit de Tine să-mi fie duhul în mine
Picioarele să îmi alerge pe Calea îngustă
Ochii să-mi privescă doar cu dragoste

Căci încercări sunt și vor fi mereu
Pe Calea îngustă nu-i doar bucurie
Iar cu Dumnezeu nu ne jucăm
Ce seamănă aceea vom și secera

Iar fiind copiii din Dumnezeu
Vom secera a Lui sămânță
Căci din El nimic rău nu poată să vină
Neghina este semănată între grâu

Dar fiii luminei se deosebesc
Căci în ei se vede a Lui lumină
Iar în cei răi se vede doar întuneric
Și tot mai mult rău se ține de ei

Să vină Domnul meu
Să își ia a Lui mireasă
Să o răpească sus în Canaan
Și să stăm cu toții la masă

Dă-ne Doamne bun
Ogoare în care să lucrăm
Fără să cârtim și să oftăm
Căci greul cel mai tare l-ai dus Tu, Isus

Și cine, cine muncește fără să obosească?
Oboseala o avem în trup
Dar în duh suntem plini de puterea Ta
Simțim cum ne mângâie o pace sfântă