Sub cerul milei Tale

Sub cerul milei Tale,
Se-nchină azi pământul,
Ți-a cunoscut puterea,
L-a cercetat Cuvântul,
Se-nchină păcătoșii,
Iertare au găsit,
Și cei robiți Isuse,
Odihn-au întâlnit.

Cu strigăte de slavă,
Prin vale ei pășesc,
Privind albastra zare,
Spre Tine se grăbesc,
Ei sunt aleși de Tine,
Salvați de Dumnezeu,
Spălați cu Sfântul sânge,
Vărsat de Fiul Tău.

Sub cerul plin de slavă,
Sub stropii cei divini,
Se-adună cei ce poartă,
Un nume... pelerini,
Iubirea lor e mare,
Și pasu-l au grăbit,
Au înțeles ca vremea,
E astăzi de sfârșit.

Cu cântec nou în inimi,
Ei pot înainta,
Chiar dacă este mare,
O luptă... chiar de-i grea,
Credința înflorită,
Le dă avânt mereu,
Căci cel care o udă,
E har de Dumnezeu.

Sub razele de soare,
Pășesc mereu grăbiți,
Acei care în viață,
Cu Tine-au fost uniți,
Spre marea veșnicie,
Slujind s-au îndreptat,
Cu fata-nlacrimată,
Și sufletul curat.

Cu fața luminată,
Căci ei te-au întâlnit,
Nu își întorc privirea,
Privesc spre infinit,
Pe urma strălucită,
Ce-odată o lăsai,
Pășesc... lăsând pământul,
Căci țintă lor e-n Rai.
Amin