Strajerule!

E mult de cand e noapte si lumea-i bantuita
De mii de duhuri rele cu-nselatoare soapte
Ni-e dor de dimineata in slava rasarita...
- Strajerule,
Strajere,
Mai este mult din noapte?


Atati din cei ce-asteapta sunt coplesiti de jale,
Trantiti sub greutatea ce inima le-a smuls;
Ni-e toata asteptarea la glasul vestii tale...
- Strajerule,
Strajere,
Mai este oare mult?


Plang inimi sfasiate de lunga despartire,
Le-au ars atatea doruri si-au suferit atat
Si-asteapta-ndurerate o clipa de iubire...
- Strajerule,
Strajere,
O, cat mai este, cat?


E-atat de grea vegherea cand noaptea se lungeste,
Cand inimile-asteapta si-n suflete e jar,
Cand mistuie durerea si plansul copleseste...
- Strajerule,
Strajere,
Ah, zorii nu rasar?


Mai este mult din noaptea aceasta-ntunecoasa,
Departe-s oare zorii seninei dimineti?
Se fierb in jur talazuri, e marea furtunoasa...
- Strajerule,
Strajere,
Nu-i ceasul cel maret?


Atat de grea mi-e starea, cum n-a fost niciodata
Vin valuri mari si grele cum n-am mai intalnit,
Simtim c-a noastre inimi curand n-o sa mai poata...
- Ah, suna Rasaritul,
Strajerule iubit!


Ah, suna azi,
Strajere,
Sfarsitul suferintei
Sa rupi obezi si stavili de tar'na si de fier!
Adu-ne sarbatoarea dorita-a biruintei
Si nunta asteptata
Cu Mirele din cer!