Stânca mea ești Tu Isuse

Stânca mea ești Tu Isuse,
Și tăria mea Tu ești,
Doar prin harul Tău Tu astăzi,
Zi de zi mă întărești.

Sunt al Tău pentru-o vecie,
Doamne Tu m-ai întocmit,
Cine poate să dărâme,
Temelia ce-ai zidit.

Ești iubirea căutată,
De-a mea inimă mereu,
Astăzi este ea găsită,
Căci iubesc un Dumnezeu.

Cine poate să mi-o fure,
Este ea nepieritoare,
Cine poate s-o oprească,
Când ea margine nu are.

Tu ești Doamne-acea lumină,
Zi de zi ce-o întâlnesc,
Când la pândă amăgirea,
Ar dori să ratăcesc.

Cine poate să mă-mpingă,
Spre pierzare... când mereu,
Viața mea e pe-a Ta mână,
Veșnicule Dumnezeu.

Călăuză-mi ești pe cale,
Eu cu Tine voi putea,
Să răzbat adânca vale,
Vei fi Tu cu mine-n ea.

Cine poate să mă ducă,
În adâncu-ntunecat,
Când eu sunt un fiu de Rege,
Port un nume de-Mpărat.

Tu ești raza blândă... caldă,
Ce mă mângâie mereu,
Tu ștergi lacrimile mele,
Dar și-acel suspin ce-i greu.

Cine să mă-ndepărteze,
Doamne astăzi ar putea,
De-a Ta milă când pe cruce,
Mi-ai dat Tu... iertarea Ta.

Cine oare fără milă,
Poate-a mă întoarce-acum,
Când în față ești Tu Doamne,
Pe-a Ta mână e-al meu drum.

Când doar Tu la cârma vieții,
Ești mereu... nu ar putea,
Să mă nimicească nimeni,
Căci puterea... e a Ta.