Stai îngenuncheat

Stai îngenuncheat creștine, tu la poala crucii Mele,
Te ascunzi... spui că ești bine, dar suspinele-ți sunt grele,
În ascuns amărăciunea, tu o bei azi zi de zi,
Crezi că nu te vede nimeni, cineva... îți va vorbi.

Cel ce astăzi îți vorbește, este Cel ce ți-a văzut,
Ale tale nopți și zile, care greu ele-au trecut,
Lacrimile adunate, toate-au fost de El... să știi,
Chiar și cele nevăzute, ce în inimă le ții.

Tu ascultă... vrea să-ți spună, a văzut... nu ți-e ușor,
Căci pe drumul tău din viață, ești aprins de-un mare dor,
Dar de sus cu-a Lui iubire, îți aduce vise ție,
Ca să-ți mai aline dorul, pân-ajungi în veșnicie.

Căci acolo... sus... în ceruri, pentru tine-a pregătit,
Locul veșnic unde dorul, va fi dorul biruit,
Vei ajunge sus... acasă, unde ești tu așteptat,
De ființa care dorul, l-a aprins... e ne-ncetat.

Azi zâmbești, dar el ascunde, zâmbetul doar întristare,
Cel de după nori El vede-a ta durere ce e mare,
Îți trimite alinare, prin cuvânt... prin harul Său,
Ce mai curge pentru tine-n timpul care-ți este greu.

El cunoaște a ta luptă, ce tu simți... doar Dumnezeu,
Știe... și-n a ta durere, stă de veghe El mereu,
Să nu te înghită astăzi, neputința ce-ți pândește,
Sufletul când el în luptă... luptă până obosește.

De pe tronul îndurării, se ridică azi și-ți spune,
-Te-am chemat în a Mea slujbă, eu creștine drag pe nume,
Este greu, dar Eu cu tine, voi fi pe acest pământ,
Căci ți-am pregătit Eu locul, lânga Mine-n cerul sfânt.