Spun cum spui Tu

Când am citit Sfânta Scriptură,
La început credeam aşa :
Că-i ne-nţeleasă şi obscură,
Aşa credeam...dar nu era.

Cu Moise străbătând pustiul,
Spre patria ce-l aştepta,
Credeam că-i muri bidiviul
de n-a ajuns...n-a fost aşa.

În Balaam vedeam profetul,
Ce pe Cristos îl anunţa,
Credeam în el şi-n epitetul
de cărturar...dar nu era.

Lângă Samson vedeam idilă,
Când preafrumoasa îl tundea,
Credeam că îl iubeai, Dalilă !
Aşa credeam...dar nu-l iubea.

Priveam cuprins de-mpotrivire,
La tot ce Biblia-mi spunea,
În Dumnezeu - numit Iubire,
Vedeam şi ură...nu era.

M-am deşteptat atunci când Fiul,
Pe Golgota şi-L trimitea,
Am fost şi eu să-I văd sicriul
jos în mormânt... El, nu era.

De-atunci izvorul - fericirea -
Inundă existenţa mea,
Credeam că nu-mi găsesc Iubirea,
Aşa credeam...n-a fost aşa.

Căzuse toată îndoiala,
Prin care fiinţa mea trecea,
Astăzi Cuvântul Tău mi-e fala,
Nici chiar în gând, nu-L voi trăda !

Cu strigătul de revenire,
Prin Duhul Sfânt mă vei nălţa,
Mi-e dor de marea întâlnire,
Până atunci...Slăvite Mire,
Spun cum spui Tu, aşa-i...aşa !


Cornel Stelian Popa