Spre casa din ceruri

Spre casa din ceruri

Spre casa din ceruri, cu toți astăzi pasul, aici îl pășim, căci în ea vrem să fim,
La masa întinsă de Cel ce pe cruce, El lupta cu moartea atunci a învins.

Spre locul iubirii aprinsă întruna, noi astăzi pe cale cu toți ne grăbim,
Niciunul dorință n-avem ca în urmă, aici să rămânem... încet să murim.

Spre viața eternă ce-i doar veșnicia, cu toți alergăm... nu suntem obosiți,
Chiar dacă adâncul cu foc azi aruncă, chiar dacă vom fi noi de el prigoniți.

Popasuri de-apar azi întruna pe cale, sau ziduri ce-ncearc-alergare-a opri,
Noi credem că Domnul pe brațul puternic, ne trece căci El e cu noi zi de zi.

Spre-acea împlinire de vise e astăzi, a noastră privire, e numai spre cer,
Cu ea doar spre Domnul primi-vom salvare, salvare din lumea acelor ce pier.

Spre locul luminii ce-i veșnic lumină, ne este-ndreptată dorința mereu,
Chiar dacă aici este-o beznă tăcută, cu Domnul de mână prin ea nu e greu.

Ne trece de umbre, ne trece de șoapte, ne trece Isus de-orice greu pe pământ,
Cât nouă ne este aici alergarea, spre ceruri... spre locul ce-i veșnic el sfânt.

Ne trece de valuri, și chiar de furtună, cât țintă ne este un loc ce-i divin,
El dă la o parte paharul durerii, ce-n față ne stă plin de-un gust de pelin.

Spre Țara în care va curge doar miere, aici noi luptând înspre ea-naintăm,
Pe margini de cale când mergem spre ceruri, nu vrea nici Isus dar nici noi ca să stăm.

Să nu ne oprim chiar de-i vremea din urmă, uniți înspre ceruri cu toți să pășim,
Isus va deschide de azi suntem frații, acei ce în toate mereu ne unim.
Amin autor. Diana