Sonet

Sonet...

De pe pânza amintirilor din anii copilăriei
De multe ori străbat, şi-n minte îmi revin,
După acele vremi trecute cu orizont senin,
Dorul scump al zilelor şi gândul nostalgiei.

S-au dus acele zile, s-au dus şi nu mai vin,
Şi altele pline de griji, au luat locul veseliei,
Generaţii noi, trăiesc zorii dulci ai bucuriei
Şi-acum, le e rândul, să se bucure din plin!

Odată-n viaţa ce o are, tot omul le petrece
În anii săi cei fragezi şi dornici din copilărie,
Fără a sta şi-a se gândi, cum timpul trece,

Făr-a se gândi la zile-n viitor, cum o să fie
În mila Tatălui Cel Sfânt mereu ocrotitoare,
Ce la cruce, a dovedit iubirea Lui cea mare.

Flavius Laurian Duverna
09 septembrie 2019