Soha nem fogom elfelejteni ( Niciodată nu voi uita)

Soha nem fogom elfelejteni

Megbánást okozott az én gúnyos gyötrelmem,
Rohantak napjaim életemből hiába.
Valótlanság volt az én vesztett életem,
Megoldás nélkül és keserű megbánásban.

Emlékezem, hogy estem a gonosz csapdába,
Oly módon, amint jár ember Isten nélkül.
Sírtam egyedül a nyomorúságomban,
A sárba süllyedtem, míg a szeretet fogott végül.

Egy isteni kéz segítségével, mi jött időben,
Amikor a hullám ütött erős fájdalommal,
Láttam azt az átszúrt kezet a kereszten,
Jézus átölelt nagy szeretettel, bocsánatával.

Niciodată nu voi uita

Regrete mi-a pricinuit zbuciumul meu în păcat.
Fugeau zilele mele din anii mei în zadar.
Neschimbată era viața mea pierdută,
Fără rezolvare și amare regrete.

Mi-amintesc cum am căzut în capcana răului
În modul în care cade cel fără de Dumnezeu.
Am plâns în ascuns singură în nenorocirea mea.
În noroi m-am adâncit până iubirea m-a cuprins în brațe.

Cu ajutorul unei mâini divine, care m-a cuprins la timp
Când furtuni loveau puternic cu durere,
Am văzut o mână străpunsă pe cruce,
Mâna lui Isus ce m-a cuprins cu iubire și iertare.