Soarele

Soarele
Lantin 27/01/2023

Când te-ai trezit astăzi de dimineață
Și-ai deschis ochii să privești în zare
Ți-a apărut atunci pe boltă-n față
Și cald și luminos mărețul soare.

Un răsărit de soare minunat
Descriu poeții-adesea-n al lor vers,
Iar pictorii nicicând nu au pictat
Mai frumos peisaj în univers.

Orice ar fi dincolo de decor
Rămâi uimit când razele-i se-nalță;
Și parcă te cuprinde-atunci un dor
Să retrăiești o nouă dimineață.

Același soare astăzi luminează
Și peste cei buni și peste răi,
Iar uneori tânjim după o rază
Când trecem prin întunecate văi.

Înspre amiază este sus pe boltă
Din ce în ce mai luminos, fierbinte.
Și-n mintea noastră parcă se dezvoltă
Mai multe întrebări ca înainte.

Dacă la soare nu putem privi,
Atunci cum este al său Creator?
Putem noi oare a ne-mpotrivi
Aceluia a toate Făcător?

Și dacă fiecare lucru pe pământ
Își are astăzi vremea lui sub soare,
Este normal să mă întreb în gând:
Deasupra lui ce ar putea fi oare?

Rămân cu întrebări fără răspuns…
Timpul se scurge și nici n-am simțit
Că soarele nu mai e pe cer sus,
Ci se îndreaptă către asfințit.

În lumea-asta-am răsărit și noi
Dar nu suntem aici la întâmplare.
Și de privim o clipă înapoi
Pentru unii am fost ca și un soare.

Și-am luminat atât cât am putut
Până când perii ne-au încărunțit.
Și nu e deloc greu de priceput
Că ne-ndreptăm și noi spre asfințit.

Încă puțin cât mai suntem aici
Să răspândim căldură și lumină,
Căci ne-ndreptăm cu pașii mari sau mici
Spre-o nouă zi, ce nu se mai termină.

Când vom apune-aici în astă viață
Și când vom părăsi acest pământ,
Ne-om bucura-ntr-o nouă dimineață
Vom fi-n prezența Celui veșnic sfânt.

Amin