Slujitori ai Domnului

Slujitori ai Domnului

Voi îngeri de Dumnezeu trimiși
Ai Lui adevărați supuși,
Voi mă opriți pe Calea Luminată
Din Har Dumnezeiesc să nu mai
Cad vreodată,

Această CALEcare urcă
Cărarea-ngustă,
Cărarea omenirii spre-o țintă,
Înaltă, justă.

Candele-s pe margini,
Jaloane spre cei vii,
Să nu m-abat din drumul
Având multe făclii.

E calea-n pantă dulce, ce
Urcă-ncet de jos
Drumeagul care duce
La brațul lui Hristos.

Lumina, care duce pe aripi,
In curând,
La cei ce-au dus o cruce,
Și sufletul, nu-și vând,

La Cel, Ce omenirii
Iubire, îi aduce,
Pe Care, omenirea, l-a
Condamnat la cruce.

La Cel, Ce te așteaptă,
Și dacă bați, deschide.
Căci Domnul, este Ușa
Ce nimeni n-o închide.

Cu El, dacă de vorbă,
Cauți mereu să stai,
Vei trece chiar pe ușa
Deschisă către Rai.

Vin, Îngeri, păzindu-mă
De calea cea lată,
De haita, flămândă,
Din lumea ingrată.

Și stau la răspântii,
În mijlocul lor
Și nu-nchid ochii
Să nu m-abat și să mor.

Candele-s multe,
Pe calea cea strâmtă
Vino s-o vezi,
Că duce la Stâncă! ...
E calea păzită de orice ispită,
Ce ne-a dus în spate
Cumplita osândă! ! ! ...

Moldovan Pavel
17. nov. 2020