Slujind Biserica

SLUJIND BISERICA

Slujind cu pasiune Biserica iubită
Slujim pe Cel ce este capul ei
El a venit la noi din sfera strălucită
Să scape omenirea de-ai lumii dumnezei.

Ea s-a format în focul jertfei sfinte
Cu-n scop anume: s-atragă la Hristos
Pe cei ce n-au gustat divinele cuvinte
Ce-arată calea spre plaiul glorios,

Ea s-a format în lupte şi-n necazuri
S-a oţelit să poată înfrunta
Agresiuni, prigoane şi talazuri
Să poată-n Adevăr, mereu, să stea.

Oricât a asaltat-o demonica oştire
În care Lucifer e-al ei strateg
N-a renunţat la ideal, nici la iubire
E unică, e-o taină-n Universu-ntreg...

S-a năpustit asupra ei cohorta
Făpturilor ce n-au nimic din Paradis
Cu gândul de a-i cotropi recolta
De-a o forţa pe drumul spre abis...

Dar a răzbit prin veacuri de urgie,
A triumfat în cruntele furtuni
Primind elan, curaj şi energie
Prin sacrificii, posturi, rugăciuni,

Căci temelia ei este Cuvântul
Ce va rămâne viu din veac în veac
Prin el şi-a-nsufleţit, mereu, avântul
Să-İ poată fi Părintelui pe plac.

Când şi-a-nceput lucrarea...era mică
Iar Lucifer gândea c-o va zdrobi
Dar s-a lansat în muncă fără frică
Pe cei încătuşaţi a-i dezrobi,

În ea domnea putere şi lumină
Venite de la Tatăl Creator
Cu consacrare, cu hărnicie de albină
Ghida pe fiii rătăciţi la Salvator...

Apoi crescură ca număr, influenţă
Recupera pierduţi şi le dădea
Atracţie pentru a Domnului prezenţă,
Tărie să izbutească-n vreme grea...

A smuls rataţi din bezna derutării
Le-a dat orientare spre Patria de Sus
I-a dezbrăcat de haina nepăsării
Şi i-a legat pentru vecie de Isus,

De la-nceput a răspândit seminţe
De adevăr, de pace şi-altruism
A onorat pe Salvator cu biruinţe,
Cu straie de hermină, flori şi eroism.

În slujba ei s-au dedicat fiinţe
Ce-au fost odată străine de Cuvânt
Ce nu aveau în inimi cereştile dorinţe
Si nu ştiau Cine-i Păstorul blând,

Dar Duhul Sfânt le-a transformat trăirea
Atunci când au decis să se predea
Şi-au înţeles că doar neprihănirea
Îi conectează cu eterna STEA.

Iar azi cu-aceeaşi sfântă dedicare
Biserica propagă principii de efect
În lumea în care e atâta dezbinare,
În mediu-acesta rece şi infect...

Se schimbă multe în lumea pribegiei
Ea-i neschimbată; e-aceeaşi ca-n trecut
Proclamă cu patos, cu simţul datoriei
Ce Dumnezeu a stabilit de la-nceput...

Şi astăzi ea-şi trimite mesagerii
La muncă pe ogor s-adune rod bogat,
Să pună-n oameni speranţa învierii
Şi râvnă pentru un trai înmiresmat...

Cu mult entuziasm ea dă încurajare
Celor lipsiţi de-un scop etern
Spunându-le de planul de răscumpărare
Prin care pot să scape de infern.

Solia dusă oriunde-n lumea mare
Poartă amprenta eternului Regat
Lansează pretutindeni a Cerului chemare
La trai evlavios alături de-mpărat.

În sânul ei poate găsi oricine
Comoara scumpă a traiului curat
Prin care îndrăgeşte stările divine
Şi tot ce dă Părintele glorificat.

Slujind Biserica ne facem datoria
Şi-L proslăvim pe-al nostru Creator
Veniţi români să-nflăcărăm credincioşia
Ştiind că-n Paradis e-al nostru viitor!,

C-aşa vom activa cu-ncredere deplină
Să o păstrăm şi azi ca bastion
Pentru acei ce-au vrut la har să vină,
Pentru acei ce îndrăgesc viaţa din Sion.

Amin!

George Cornici /14 August, 2007