Slujbă fără slujire

Unora le place să fie-n slujbă cu întâietate
Dar să n-audă de slujire dacă se poate
Așa au făcut ucenicii atunci când au auzit
Că Domnul urmează să fie trădat, vândut.

Auzind că are să fie vândut și dat la moarte
S-a produs rumoare începând să se certe
Ucenicii au început să gândească la viitor
Care va rămâne primul având respectul lor.

Care va fi primul și va lua locul Mântuitorului
Dar Domnul auzindu-i L-ea spus părerea lui.
Așa se întâmplă-n între neamuri, tiparul lumii
Dar între voi să nu fie așa, voi Îmi sunteți ucenicii.

Așa se întâmplă pretutindeni și prin biserici azi
Unii vreau numai puterea slujbei, neinteresați,
De slujire nu sunt interesați, slujba e tentantă
Să stea pe locurile din față și să dea comandă.

Diplomați și setoși de putere, să controleze
Să facă alții tot, ei poruncitor doar să dicteze
Cearta între ucenici s-a iscat vrând să știe
Cine va fi socotit cel mai mare, cel cu funcție

Cine se va bucura de respectul celorlalți
Pe când Domnul le spune: cei mai mari,
Să fie slujitori tuturor, să se vadă mai mici
Și cel în slujbă ca și slujitorul la fel egali.

Pe ucenici i-a interesat slujba nu slujire
Care să cârmuiască dar nu slugă la adunare
Cel mai mare trebuie și să slujească L-ea spus
Interesați și de slujire așa ca de slujba de sus.

Eu am slujba, slujirea s-o facă alții, unii spun
Eu m-am ajuns de-acuma nu mă mai supun
Nu sunt toți cei din slujbe cu așa comportare
Unii au chemarea-n slujbă și slujesc ca atare.

Ce-o fi simțit Domnul când a auzit cearta lor?
El încă trăia și ei deja se certau pentru, următor
Domnul era ca un părinte pe patul de moarte
Și copii lui se ceartă pentru posesiuni și avere.

Domnul era amenințat cu moarte și ei ce interes?
Spiritual niciunul, numai înainte la a vieții mers
Cei cu temperamentul lui Petru și azi gândesc așa
Temperament coleric, se cred mai de seamă ca gloata.

La cearta ucenicilor, Petru s-o fi scos în evidență
Bazat pe meritele lui și experiența cu Domnul avută,
Dar Domnul îi spune: Simone, Simone, numele vechi
S-a trezit firea veche în tine și n-o mai controlezi.

Înaintea lui Dumnezeu este mai importat a fi
Decât a face doar cu gândul de-a te mândri
Mulți vor spune atunci: Doamne a fost în slujbă
Și li se va spune: plecați că n-ați slujit o clipă.

Se laudă mulți spunând: sunt și eu un slujitor
Dar nu se vede în niciun fel slujire-n urma lor
Sunt mândri să fie amintiți cu titluri nesfârșite
De parcă în asta ar fi rostul slujiri sfinte.

Pentru orice slujitor standardul slujiri e Hristos
El a venit să slujească la tot omul păcătos
N-a spus: Eu sunt slujitor dar slujirea-i a altora,
Ucenicilor, Eu V-am ales: A voastră-i slujirea.

El a luat primul prosopul, picioarele să șteargă
S-a smerit în slujire, lui Petru picioarele-i spală
A fost la dispoziția celor mai amărâți și sărmani
N-a cerut apreciere, doar recunoaștere la oameni.

Pavel a vestit evanghelia și a vrut să aibă,
Parte de evanghelia și mântuirea vestită
El a fost sigur că-l așteaptă cununa promisă
Că pentru slujba avută a suferit bătaie cruntă.

Domnul dorește să aibă și azi slujitori devotați,
Celor ce au nevoie de slujire străini sau frați
Nu a chemat slujitori fără slujire, nu-s nevoiți
Slujitori să și slujească, numai așa vor fi mântuiți.