Singurătatea suferinței

Mulți oameni, suferă azi în singurătate
Fără să pese cuiva, de-a lor suferințe
Unora ce le-ar păsa, nu ajung la suferind
Și așa suferindul, suferă singur plângând.

Unii suferă singuri, că n-au pe nimenea
Alții suferă în tăcere, nu mărturisesc asta
Unii mărturisesc și nimeni nu-i crede
Că suferința sufletească, nu se vede.

Și suferința sufletească, se vede pe față
Fața puțini pot s-o citească, celui ce suferă
Pe cei ce suferă-n singurătate le e durea
Mult mai mare, că-i distrug Singurătatea.

Creștinul, niciodată singuri nu suferă
În necazuri, dureri sau alt fel de suferință
Îi sunt alături frați creștini, în necazul său
Dar mai alături ca oricine, e Dumnezeu.

Slujind Domnului, nu-i singurătate-n suferință
Doar cei necredincioși n-au pe Isus lângă
Au multă lume în jurul lor pretutindenea
Dar suferă-n singurătate, fără a le păsa.

Dacă ai pe cei dragi în jur, la suferință
Nu ești niciodată singur, suferiți împreună
Dacă ești singur pe lume și fără Dumnezeu
Suferința-ți va fi mai grea, n-ai ajutor la greu.

Dacă ești în suferință, să ai mulțimi în jur
Vei suferi tot singur, dacă sunt nepăsători
Dar dacă va fi numai unul, ce te mâgâie
Nu te vei simți singur, acela va fi cu tine.

Dacă-L ai pe Dumnezeu de partea ta
E mai puțin important, câți te pot ajuta
El poate să te mângâie în suferința ta
El poate, să-ți ușureze sau ridica suferința.

Poți avea familia lângă tine și să fii ignorat
Când spui că suferi, o iară s-a victimizat
Să nu mai ai curajul să-ți spui suferința
Că s-au săturat cei din jur, să-ți audă căința.

La Dumnezeu îți poți spune, că te doare
El nu este nepăsător, la a omului suferințe
Fără El, oricine suferă-n Singurătatea lui
Oricâți și oricine ar fi în jur, îi pasă Domnului.