Și dacă tot e primăvară...

Și dacă tot e primăvară, pune-ți pe chip o lumină
Tristețea pe fața ta, să fie ca o străină.
Și dacă tot e primăvara inima să-ți încolțească
Și din ea copaci cu flori și cu dragoste să-ți crească.

Și dacă tot e primăvară, ascultă tril de păsărele
Iar apoi, fără rețineri, începe să cânți cu ele.
Și dacă tot e primăvară, miroase un ghiocel,
O lalea, un trandafir, fiindcă au miros de cer.

Și dacă tot e primăvară, oferă-i mamei tale flori,
Căci te-a crescut, iar anii vieții i-au lăsat pe cap ninsori.
Și dacă tot e primăvară, fii cu soția ta mai blând
Căci e puternică, da-n suflet e tot ghiocel plăpând.

Și dacă tot e primăvară, să nu mai fim neiertători
Căci în rai n-avem obloane sau pereți despărțitori.
Și dacă tot e primăvară, să stăm mai mult în rugăciune
Căci solul udat cu lacrimi, aduce doar roade bune.

Și dacă tot e primăvară, să semănăm cu folos
Căci sunt suflete în lume, flămânde după Hristos.
Și dacă tot e primăvară iar în viața ta mai plouă
Este semn că trebuie... să începi o viață nouă.

Și dacă tot e primăvară, când simți raze pe chipul tău
Să știi că în acele clipe, te mângâie Dumnezeu.
Și dacă tot e primăvară, să ne gândim la veșnicie,
Nu credeți și voi că-n rai, doar primăvară o să fie?

Și dacă tot e primăvară și Domnul a făcut totul nou,
Haideți să îi mulțumim de-acest minunat tablou,
Și înainte de-încheia, scumpul meu ascultător,
Am să te mai rog ceva: „Aplauze pentru creator!”