Semnele iubirii

Semnele iubirii
de Octavian Sarb

Sunt multe flori, pe-acest pamant,
Ce poarta-n ele frumusete,
Si, toate, prin al lor vesmant,
Ne-ndreapta gandul spre tandrete.

Sunt multe flori, pe-acest pamant,
Ce raspandesc mireasma-aleasa,
Prin adierea unui vant
Inmiresmeaza viata noastra.

Astfel le-a creat Cuvantul,
Si-aceasta fac de la-nceput,
Slavindu-L, si-azi, pe El, Preasfantul
Ne spun ce Tata am avut.

Un dor in noi se poate-aprinde,
Dorind ca sa aflam mai mult,
Despre-Acel, ce tot cuprinde
In palmele-I de Absolut.

S-aflam povestea-nstrainarii,
S-aflam si vina ce-o purtam,
Daca in urma destramarii,
In reantregire sa speram……

Scripturile ascund raspunsul,
Invaluite-s in mister,
Si toate spun de unul: “Unsul”,
El poate sa ne-ntoarca-n cer.

Prin legamant de sange, vesnic,
Croitu-ne-a un drum in Sus,
Si-o calauza, un bun Sfetnic,
E Duhul lui Hristos Isus!

Oradea 09 Aprilie 2012.