SEMĂNĂTURILE LUI ISAAC

Omul şi-a lucrat pământul prin porunca cea divină
Ca să poată să trăiască şi casa să-şi întreţină.
Şi-n Eden, în fericire, primul om muncea pământul
Ca să aibă întâlnire chiar cu Dumnezeu Prea Sfântul.

Domnul binecuvântează rodul muncii lui Isaac
Să trăiască el şi-ai casei doar lui Dumnezeu pe plac.
Filistenii-l pizmuiră, l-au gonit dintr-un ţinut
Însă Iehova-l păzeşte cum făcu de la-nceput.

Darurile nu sunt date omului întâmplător
Ci-s prilejuri de slujire în prezent şi-n viitor.
Darul este rezultatul dragostei ce i-a legat
Pe Stăpân cu-a Sa făptură, şi-acest fapt e minunat.

Dar vrăjmaşul cu neghina pe om l-a contaminat
Să-şi negocieze munca într-un mod neaşteptat:
„Doamne, pentru-a mea slujire, vreau să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai
Iar la urmă cu iubire să mă duci la Tine-n Rai!”

Nu aşa Isaac, Rebeca, se gândeau în sinea lor.
Ei erau legaţi în inimi de al vieţii Creator.
Domnul le purta de grijă ca Părintele-nţelept
Iar ei alegeau în viaţă scopul cel mai bun şi drept.

Uneori veneau şi norii, soarele era ascuns,
Însă cei doi niciodată n-aveau coarne de împuns.
Ei rosteau cu-nţelepciune vorbele ca pe un leac,
Oferind prin fapte bune ajutor celui sărac.

Munca nu-i un scop în viaţă, ci-i un mijloc de-ncercat
Personalitatea noastră precum Domnul ne-a creat.
Noi lucrăm plini de speranţă roada muncii s-o-nchinăm
Tatălui ce este-n ceruri şi de care ascultăm.

Soţul Isaac muncise isprăvind semănătura
Dar nu singur, ci-n echipă, cum ne-nvaţă şi Scriptura.
„Noul Isaac” ne spune să mergem doi câte doi
Ca să semănăm Cuvântul azi în vremea de apoi.

El Isaac şi ea Rebeca au strâns rod îmbelşugat
Şi-au văzut cum Domnul slavei i-a tot binecuvântat.
*
Secerişul este mare, lucrătorii sunt puţini.
Nu lăsaţi să piară rodul sufocat de-ai lumii spini.

Da, Isus Mântuitorul, este „Noul Isaac”.
Să-L asculte tot poporul Domnului spre-a-I fi pe plac.
În lanul cel din vechime stă Rebeca lângă soţ
Şi azi tot aşa poporul să participe cu toţi.

Rodul nu-i pentru ţărână dacă-l strângem cu avânt
Ci-i pentru Isus al nostru ce S-a dus în cerul sfânt.
Iar când El Se va întoarce la toţi lucrătorii Săi
Îi va duce sus în slavă din ale tristeţii văi.