Scutul credinței

Domnul N-a spus că nu vor mai fi suliți
Suliți cu care să ne înțepe cei răi și mulți
Dar N-ea lăsat scutul credinței ca apărare
Ca să reziste la suliți cu înțepătură mare.

Scutul în același timp e și armă de-apărare
Împotriva dușmanului când atacul e mare
Scutul împreună cu ruga formează un zid
Cu protecție e mai mare la atacul perfid.

Scutul e semnul exterior în practica creștină
Dar și interiorul trebuie scutit de rău și vină
Fără scutul credinței e foarte grea apărarea
Fără încredere zilnică în Domnul nu vom rezista.

Scutul credinței ne face invizibili pentru dușman
El vede numai scutul ce-i al credinței paravan
Scutul credinței, încredere și ascultare arată
Că Domnul fără apărare nu ne lasă niciodată.

Săgețile arzătoare-s îndoiala și necredința
Țintite de diavolul spre noi prin suferința
Dar în scutul credinței ce-avem în Domnul
Săgețile înfipte-n scut rămân anihilate-n totul.

Săgeata îndoieli, 'Oare, ' care pe Eva a țintit
Primul tip de săgeată cu care diavolul a lovit
Punând la îndoială a lui Dumnezeu integritate
Ca să aducă-n lume prin păcat, omului moarte.

Dumnezeu lui Avram I-a promis prima dată
Eu sunt scutul tău și-a ta mare răsplată
Scutul e siguranța că Dumnezeu este fidel
Promisiunilor Sale, celor ce se încred în El.

Diavolul seamănă îndoială în a Domnului cuvânt
Actualitatea Bibliei, promisiunile și adevărul sfânt
Pe copii și tinerii i-a lovit azi cu viclenie din plin
Ca să nu mai aibă încredere în cuvântul divin.

Prin învățături evoluționiste ce azi se propagă
Creația-i o poveste cândva de evrei inventată
Spunându-li-se că Biblia-i învechită, plină de greșeli
Semănând în mintea lor de mici numai bănuieli.

Că promisiunile Domnului ar fi speranțe goale
Ce îmbolnăvesc inima omului naiv și moale
Dorințe iute împlinite, aceasta diavolul promite
Că viața e scurtă și nu merită chinuită-n credințe.

Avem nevoie azi de un scut al credinței mare
Să ne putem apăra de mulțimea săgeților țintire
Diavolul caută locurile mai slabe ca să lovească
La pofte și patimi cu care să ne stăpânească.

Să fim veghetori, săgețile să putem respinge
De nu vom reuși săgețile arzătoare rău vor frige
Dacă ne izolăm vom fi mult mai expuși la țintă
Ca atunci când vom fi uniți cu biserica la luptă.

Diavolul, de nu te poate direct pe tine ataca
Lovește prin soție, copii și cei dragi, familia
Așa a atentat și la Iov prin soție cu viclenie
Să blesteme pe Dumnezeu, să piară pe vecie.

Sunt unii ca David ce-s atinși trecător de frică
Că-s părăsiți că pot să-i cadă Diavolului în mână
Fără scutul credinței vom fi ca ucenicii pe mare
Când corabia amenință să se scufunde iute.

Să avem scutul credinței, încrederea în Dumnezeu
El nu face promisiuni ce nu le va împlini mereu
Și dacă diavolul va reuși să ne lovească cândva
Dumnezeu nu ne părăsește și iar ne va ridica.

Așa cum l-a luat pe Avram noaptea și I-a arătat,
Cerul înstelat, arătându-i împlinirea cuvântului dat
Așa și noi, când suntem în noapte fără perspectivă
Cuprinși de îndoială să privim în sus la slavă.

Când nu putem dormi, nu știm unde să mergem
Domnul ne I-a de mănă, la circumstanțe să nu privim
Cu scutul credinței în față și ochi privind în sus
Alăturea, scutul nostru este mereu Domnul Isus.

Cum S-a rugat pentru Petru să nu-și piardă credința
Așa face și pentru noi să avem în toate biruința
Și încrederea lui Isus în Tatăl a fost greu încercată
Atunci când S-a rugat în grădină, dacă jertfa-i meritată.

Dar ca El, încredere-n Tatăl nimeni n-a dovedit
Plin de încredere S-a dus la cruce și S-a jertfit
Ura și batjocora săgeților diavolului spre El aruncate
Nu L-au putut opri să se dea pentru lume la moarte.

Cu scutul credinței în mână plini de prudență, frați
Să mergem pe cale fără îndoială și vom fi salvați
Plini de încredere că Domnul de partea noastră
Plini de încredere vom ajunge la destinția dorită.