Scurte zile stau în față

Scurte zile stau în față

Scurte zile stau în față, fraților iubiți creștini,
Vremea este mult mai scurtă, timpul pentru pelerini,
Dar și cel de pregătire, este cel ce s-a scurtat,
Căci la ușă bate Domnul, El o va deschide-ndat.

S-au lungit acele vremuri, ce sunt astăzi un trecut,
E trecutul ce grăbește, clipa cea cu-n început,
Ce nu va sfârși vre-o dată, începutul e Isus,
El e-adevărat, e veșnic, El e viu, El este sus.

Au trecut și-acele lupte-n care-adesea ne plângeam,
Astăzi suntem mai aproape, de-acea clipă ce doream,
Ea să vină mai în grabă, acea clip-a revenirii,
Ca să ne-ntâlnim cu Domnul, Cel a-l păcii și iubirii.

Vrem să ne-ntâlnim cu viața, veșnică care va fi,
Cu-acei ochi care nici astăzi, nu-nceteaz-a ne privi,
Sunt de noi atât de-aproape, ochi de Dumnezeu ei sunt,
Care nu ne lasă singuri, niciodată pe pământ.

Să fim gata, scurtă-i vremea, îl vom întâlni îndat,
Când El va deschide cerul, Cel ce-n el e Împărat,
Când ne va striga pe nume, Cel ce vine... ce-i pe drum,
Poate mâine să-l deschidă, poate azi... poate acum.

Tot ce știm, este că-i scurtă, vremea care-a mai rămas,
Nu mai este alta-n care, să mai facem vre-un popas,
Să ne fie alergarea, una azi fără oprire,
Căci atât de-aproape este, poarta către nemurire.
Amin (diana)