SCENETA „DE CE A CREAT DUMNEZEU,MAMA?”

SCENETA PENTRU MAMA
DE CE A CREAT DUMNEZEU, MAMA?

PERSONAJE:
REPORTER
ABEL
ISAAC
IACOV
MARIA, SORA LUI MOISE
RUT
SAMSON
SAMUEL
IOAN BOTEZĂTORUL
ISUS
IACOV, FIUL LUI ZEBEDEI
TIMOTEI

REPORTER
Mă uit ades prin lume să caut, să-ntâlnesc
Ființe iubitoare ce viața și-o jertfesc,
Pe-altarul rugăciunii pentru a lor copii,
Căci cu Domnul Îndurării despre ei pot vorbi.

Privesc apoi în Carte, în Cuvântul cel sfânt,
Citesc despre ființe ce-au trăit pe pământ,
Ca mame minunate, căci viața lor și-au pus,
Pe-altar mereu ca jertfă, slujind Celui de sus.

Mă-ntreb mereu și caut căci vreau să înțeleg,
Ce este mama oare? . . pe DOMNUL Îl întreb!
Misteru-acesta astăzi, eu vreau să îl dezleg.

Voi întreba eu însumi copii cu mame sfinte,
Să-mi descrie-a lor mamă în puține cuvinte. .

REPORTER
Abel, ce bucurie să pot să te-ntâlnesc! . .
Cum o descrii tu oare pe prima mamă care
A existat vreodată, pe-acest pământ sub soare?

ABEL
Pe chipul mamei mele putea-i să vezi mereu,
O umbră de durere, o părere de rău, căci pierduse Edenul și-i era tare greu. .
Dar ca mamă a fost o ființă gingașă, ne-a iubit tare mult cu o dragoste-aleasă,
Ne-a învățat să muncim, să fim drepți pe pământ,
Să fim pașnici și blânzi. . ne vorbea de Cel Preasfânt,
Și credea în izbăvirea promisă de Domnul bun.

REPORTER
Isaac, cum a fost pentru tine ființa minunată,
Ce te-a adus pe lume la o vârstă înaintată?

ISAAC
După cum bine știți mama mea era frumoasă,
M-a născut la bătrânețe, dar era mereu voioasă.
Respecta pe tatăl meu și-l urma oricând, oriunde,
Chiar și când nu-nțelegea călca pe ale lui urme.
M-a crescut în dragoste, să iubesc m-a învățat,
Să ascult de Dumnezeu și să-i fiu mereu pe plac.

REPORTER
Iacov, copil iubit de mama ta foarte mult,
Ce-a însemnat ea pentru tine,
Cât ai trăit pe pământ?

IACOV
Mama mea, Rebeca, a fost tare frumoasă,
Chipul ei blând mereu mă-ndemna să stau prin casă,
Era deosebită ca și bucătăreasă.
Nevestele lui Esau au întristat-o foarte tare. .
Și crezând că ajută la împlinirea planului pe care,
Dumnezeu îl avea cu mine pentru a Sa lucrare,
Mama m-a îndrumat greșit înspre binecuvântare.
Prețul care l-am plătit a fost foarte mare,
C-am fost despărțiți până-n clipa morții sale.
Mulțumesc lui Dumnezeu, că în marea-i îndurare,
Ne-a iertat pe fiecare.

REPORTER
Maria, sora celui mai blând om de pe pământ,
Ce ne spui despre a ta mamă, cum o descrie al tău cuvânt?

MARIA
Iochebed, fiica lui Levi, era mama mea,
O femeie credinciosă, ce pe Domnul Îl iubea,
Și din toată inima, zi de zi ea Îl slujea.
Asculta de Dumnezeu, chiar și-n clipe grele,
Înțelepciunea ei venea, de dincolo de stele.
Plină de curaj a fost mama mea mereu...
Și instrumentul principal în Mâna Lui Dumnezeu,
În pregătirea copiilor ei, pentru salvarea poporului evreu.

REPORTER
Aș vrea să te întreb Rut, ce-ai văzut în soacra ta?
Ai iubit-o atât de mult c-ai părăsit țara ta!

RUT
Soacra mea, Naomi, a fost o femeie înțeleaptă,
În toate ea era mereu echilibrată.
Plină de bunătate, hărnicie și dreptate,
Dragostea ei însă, le întrecea pe toate.
La bine și la greu pe Domnul L-a urmat,
În clipele grele ea n-a murmurat.
N-a înțeles planul Domnului, dar l-a acceptat.
Cu înțelepciune ea m-a îndrumat,
Credința ei profundă pe Domnul L-a onorat. .
Naomi a fost MAMA prin care, Dumnezeu m-a binecuvântat.

REPORTER
Ai vrea să ne descrii, Samson,
Pe mama ta desre care, știm că era soția lui Manoah,
O soție ascultătoare?

SAMSON
Mama mea a fost o femeie credincioasă,
Respecta pe tatăl meu și-ngrijea de-a noastră casă.
Îl iubea pe Dumnezeu și trăia în ascultare,
A împlinit tot ce i-a spus îngerul, încrezătoare.
În supunerea ei față de Dumnezeu,
Înălța pentru mine rugăciuni mereu,
Suferea căci vedea cum trăiam eu,
Și-aștepta izbăvirea poporului evreu. .
Mama mea a fost supusă și ascultătoare de Dumnezeu,
Până în cele mai mici detalii, vă asigur eu.

REPORTER
Sunt plin de încântare, să-ți pun o întrebare,
Samuel, tu cum o descrii pe mama ta, oare?

SAMUEL
Mama mea se numea Ana, o ființă minunată,
Plină de iubire sfântă și credință adevărată.
Simplă dar evlavioasă,
M-a crescut cu teamă sfântă cât am fost la ea acasă.
Înainte de-a mă naște a fost plină de durere,
Sufletul ei amărât căuta o mângâiere,
Și-a găsit-o în Dumnezeu când ruga i-a ascultat,
Promisiunea și-a ținut, Domnului m-a închinat,
Și-astfel Israelu-ntreg a fost binecuvântat,
Căci prin mine Dumnezeu, de ei S-a apropiat.

REPORTER
Ce ne spui tu Ioane, despre mama ta?
Despre care știm că se numea Elisabeta!

IOAN BOTEZĂTORUL
Elisabeta, mama mea, era o femeie neprihănită
Înaintea lui Dumnezeu.
Fiică și soție de preot, cunoștea Scripturile
Și le aplica în viața ei mereu.
Era evlaviosă și trăia bucuroasă și înainte de-a mă naște eu.
Și fără îndoială mama a fost mentorul folosit de El,
Pentru a mă forma pe mine și caracterul meu.
Mama mea a avut multă încredere în Dumnezeu.

REPORTER
Despre Maria, mama ta, te întreb și eu,
Ce o făcea specială, de-a ales-o Dumnezeu,
Ca ea să aducă-n lume pe Sfânt Fiul Său?

ISUS
Mama mea, Maria, a fost deosebită,
Prin simplitatea-i și smerenia-i neprefăcută.
Prin supunerea și ascultarea de Cuvântul Lui Dumnezeu,
Închinarea ei era plăcută înaintea Tatălui meu.
Mereu recunoscătoare și cu bucurie mare,
Inima ei era plină de a Domnului cântare.
Harnică și grijulie pentru ai săi copii,
Plină de curaj, pot spune, pân-ajuns în veșnicii.
Devotată totdeauna familiei sale,
O urmașă fără seamăn, pe a Crucii cale.

REPORTER
Iacov, fiul lui Zebedei, ai vrea să-mi povestești,
Despre mama ta, pe care știu că o iubești?

IACOV
Mama mea a fost tare mândră de noi,
Ne-a iubit mult pe amândoi.
O ființă harnică și ambițioasă,
Îngrijea foarte bine de a noastră casă.
Când L-a întâlnit pe Domnul, chiar a cerut pentru noi,
Locuri privilegiate, pentru amândoi.
Însă a mea scumpă mamă pe Hristos când L-a primit,
L-a urmat până la cruce, căci ea tare L-a iubit,
Și apoi după înviere, toată viața L-a slujit,
Cu amândoi copiii ei, căci Domnului ne-a dăruit.

REPORTER
Timoteie, cu bucurie mare
Mă îndrept către tine să-ți pun o întrebare,
Cum a trăit mama ta, zi de zi a sa chemare?

TIMOTEI
Mama mea, Eunice, avea sufletul curat,
Și cu mult devotament pe Hristos ea L-a urmat.
O femeie evlavioasă, la fel ca bunica mea,
Avea o credință aleasă, căci Scriptura înțelegea.
O evreică ce călca pe urmele lui Hristos,
Un model vrednic de urmat, pentru mine ea a fost.

ÎNCHEIERE
Am aflat astăzi că mama e-o ființă muritoare,
Creată de Dumnezeu cu un scop bine definit sub soare,
Cu-al ei soț să fie una pe acest pământ,
Sunt făcuți ca să se-ajute ca să între-n cerul sfânt.
Și când Domnu-n casa lor lasă binecuvântare,
Prin copiii ce li-i dă, chiar de-ar fi și-n număr mare,
Ființa cea minunată, soția cea iubitoare,
Se transformă dintr-o dată într-o mamă jertfitoare.
Plină de iubire caldă pentru-ai săi copii,
Mama îi învață zborul înspre veșnicii.
Mama parcă e regina din stupul de albine,
Toți știu care le e rostul, căci mama le spune.
Responsabilă mereu de tot ce se mișcă-n casă,
Atmosfera este bună când mama este voioasă.
Uneori de oboseală sau grele poveri,
Mama noastră se-nervează și face greșeli.
Repede fuge la cruce pentru a cere îndurare,
În sângele lui Hristos, ea găsește vindecare.
Mama este instrumentul, ce-l folosește Dumnezeu,
Pentru a modela caractere, chiar și când îi este greu.
Domnul pune-n ea iubire și înțelepciune.
Bunătatea și blândețea și faptele bune,
Le primește de la Domnul, când I se supune.
Mulțumim o, Doamne mare, că-n a Ta înțelepciune,
Ai creat familia, ne-ai dat mame bune.