Satan

Cu aripi negre, de-ntuneric, vrea sa atraga-n bezna diavoleasca,
Aprinde simturi, fin, discret, lucrand cu firea cea groteasca.
Inselaciunea lui intuneca gandirea, iar vocea care e fatala,
Incanta c-o muzica aparte, compusa de majestatea-i infernala.

Cu-aceeasi satisfactie primeste un faust sau chiar o vrajitoare,
La fel pe un ateu sau un crestin care gandeste cat ziua e de mare,
Numai la demoni, iar el e multumit si cu-n crestin care-l ignora,
Caci toti pana la urma vor dantui rapusi in a sa hora.

Mai agresiv, acum, Satan doreste doar lui Hristos sa-I faca rau,
Pe Dumnezeu sa se razbune, s-a folosit de tine-n scopul sau;
Tu personal n-ai pentru el nici o valoare si nu esti important
Decat atat cat esti de credincios lui Dumnezeu, devii interesant.

Mai inainte-a vrut ca sa te faca orb la adevarul lui Hristos,
Pe teritoriul lui sa te atraga pentru-a trai ca pacatos,
Acum ca esti crestin tu nu-l interesezi mai mult ca altadata,
Persoana ta nu il atrage-asa ca din senin, deodata.

Potentialul tau pentru cauza lui Hristos il preocupa cel mai mult,
Tu esti iubit de Dumnezeu, pentru Satan esti un microb demult.
El cu-ale sale legiuni de draci vor a ta vatamare, vor a te ispiti,
De-i lasi te-acuza-ntr-una, te-nsala si-apoi vor a te nimici.