Salutul

Salutul

Mereu tu poti sa zici pe drum,
Cand te pornesti un ramas bun.
Sau poate ca ai graba mare,
Si nu o spui cu voce tare,

Dar cine le apreciaza,
El vorbele ti le ponteaza.
Si le pastreaza mai ales,
Cu drag cand se intampla des.

Dar spune sincer fara sovaire,
Ca suntem firi diverse in privire,
Salutul tau cu pace, gratios,
A ta privire, glasul tau voios,

Poate fi balsam pe rana,
La suflet azi si-o inima orfana.
Si ce frumos se-nalta in cercuri inspre cer,
O fapta ne-nsemnata, salutand pe cel stingher.

Ea poarta-n taina cel mai scump mesaj,
De a iubi, fara de un santaj.
De-a lumina cu ochii si cu fapta,
De-a te implica, cand altii stau la dreapta.

Si poate, fie vorba intre noi,
Cine e sfantul care nu trece prin nevoi,
Si daca azi esti tare si nu-ti lipseste harul,
Daca tu l-ai primit mai da din el cu carul.

Caci cel ce nu ne stie si de-auzit deloc
Va fi salvat din ghena, de te-ai oprit pe loc,
Si a vazut in tine acel sfios salut,
Ce altii il asteapta ca poate l-au pierdut.

Morala nu se vede in banii care-i ai,
De poti sa dai la altii, nu este nici un bai,
Dar dragostea triumfa, acolo unde-i harul,
Si el ni dat de sus, cum l-a primit talharul.

In ultima clipita a sters Tatal de sus,
A lui viata murdara care pe lemn l-a pus.
Ca a avut un suflet, milos si cu dreptate
A judecat situatia ce se facea in toate.

Si merit a avut, acel ce nu credea,
Ca va mai fi o sansa, in cer de a intra.
Dar cineva din ceruri, s-a aplecat spre tine,
Si astazi te intreaba - ce faci aici crestine?

Amin