Să zbor aș vrea eu dincolo de stele

Să zbor aș vrea eu dincolo de stele,
Acolo unde nu e vre-un sfârșit,
În Țara de lumină și iubire,
Căci vreau ca să iubesc un infinit.

S-ajung vreau unde viața-i fără margini,
Sub razele ce n-au vre-o dat apus,
Acolo unde astăzi mă așteaptă,
Cu brațele deschise-al meu Isus.

Să trec de munții care se înalță,
Ca pasul să-mi oprească îmi doresc,
Căci vreau numai pe plaiurile sfinte,
Odihna cea divină s-o găsesc.

S-ajung unde e vreme fără ură,
S-ajung unde mereu sunt bucurii,
E marea mea dorință ce-i aprinsă,
De-a fi cu al meu Domn în veșnicii.

Să zbor aș vrea eu dincolo de ape,
De văile adânci să trec aș vrea,
În Țara unde vremea minunată,
Sfârșit nu-și va găsi, nu va avea.

Acolo îmi doresc eu poposirea,
Acolo îmi doresc să locuiesc,
Acolo nu există despărțirea,
Spre ea eu astăzi pasul îmi grăbesc.

Să zbor aș vrea eu dincolo de zare,
Departe de pământul încercat,
Pe-acel tărâm al vremurilor pline,
De mână cu al meu sfânt Împărat.

Cu El să calc pe străzile-aurite,
În locul pentru mine pregătit,
La pieptul Său aș vrea ca să mă țină,
De El ca să nu fiu eu despărțit.